Definitie Compoziție - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CompoziȚie, compozitii, substantiv feminin
1. Totalitatea elementelor care alcatuiesc o unitate; structura, compunere, alcatuire.
2. Opera, bucata, compunere artistica, in special muzicala. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucati muzicale; totalitatea cunostintelor muzicale care permite compozitorului sa se exprime intr-o forma artistica.
3. Felul in care sunt dispuse elementele imaginii intr-un tablou, astfel incat se se echilibreze intre ele. ♦ Gen de pictura, de sculptura, de desen reprezentand personaje in actiune.
4. Joc al unui actor care interpreteaza un rol bazandu-se in primul rand pe trasaturile distinctive ale personajului respectiv.
5. Exercitiu scolar constand in dezvoltarea in scris a unei teme cu caracter literar date de profesor; compunere.
6. Aliaj de cositor cu care se captuseste suprafata unei piese metalice care freaca alta suprafata metalica, cu scopul de a micsora frecarea. – Din franceza Composition, limba latina Compositio.

Varianta definitie 2: CompoziȚie substantiv
1. verifica cuvantul: cantec.
2. (MUZICA) partitura, (rar) partitiune. (I-a inmanat - pentru a o executa.)
3. bucata, piesa. (O anumita - muzi-cala, literara etcetera)
4. verifica cuvantul: compunere.
5. verifica cuvantul: structura.
6. verifica cuvantul: componenta.
7. verifica cuvantul: cules.

Varianta definitie 3: CompoziȚie substantiv feminin
1. totalitatea elementelor care alcatuiesc o unitate, o substanta, un corp etcetera; structura. ♢ compus; amestec.
2. opera artistica, muzicala. ♢ mod de organizare a elementelor componente ale unei opere literare.
3. studiul regulilor de compunere a unei bucati muzicale; arta de a compune muzica potrivit anumitor reguli. ♢ mod in care a fost compusa o bucata muzicala.
4. ordonare, dispunere a elementelor unei picturi, ale unui tablou. ♢ (fot.) aranjament artistic si rational al unei imagini. ♢ gen de pictura care reprezinta personaje in actiune.
5. tip de interpretare a unui rol de catre un actor.
6. compunere (4).
7. aliaj de plumb cu cositor, pentru lipituri moi.
8. forma de tipar constituita din elementele ei componente. (< franceza composition, limba latina compostio)

Varianta definitie 4: Compozitie substantiv feminin → pozitie

Varianta definitie 5: CompoziȚie -i f. 1) Totalitate a elementelor componente ale unui intreg; constitutie; structura; factura; componenta. 2) Opera artistica (mai ales muzicala). 3) Arta de a crea motive muzicale; studiul regulilor dupa care se compune muzica. Clasa de -. 4) Mod de aranjare a elementelor unei imagini. 5) rar Lucrare pe o tema literara sau libera scrisa de un elev cu scopul verificarii cunostintelor lui; compunere. 6) Aliaj de cositor cu destinatie speciala. [Art. Compozitia; G.-D. Compozitiei; Sil. -ti-e] /<fr. composition, limba latina compositio, -onis

Varianta definitie 6: CompoziȚie substantiv feminin
1. Totalitatea elementelor care alcatuiesc un compus; structura. ♦ Compus; amestec.
2. Opera artistica, in special muzicala. ♦ Modul de organizare interna a unei opere literare.
3. Studiul regulilor de compunere a unei bucati muzicale; arta de a compune muzica potrivit anumitor reguli. ♦ Mod in care a fost compusa o bucata muzicala; structura muzicala.
4. Aranjament, dispunere a elementelor unei picturi, ale unui tablou. ♦ (Fot.) Aranjament artistic si rational al unei imagini. ♦ Gen de pictura care reprezinta personaje in actiune.
5. Interpretare a unui rol de catre un actor, care prezinta trasaturile distinctive ale unui personaj, deosebite de cele ale actorului.
6. Lucrare scrisa a unui elev in care se dezvolta o tema oarecare.
7. Aliaj de plumb cu cositor, folosit pentru lipituri moi.
8. Forma de tipar constituita din elementele ei componente. [Genitiv -iei, varianta compozitiune substantiv feminin / conform franceza composition, limba italiana composizione, limba latina compositio].