Confisca
Definitie, sens si explicatie
1Confisca, confisc, verb I. Tranzitiv A lua de la cineva un bun, fara despagubire, pe temeiul unei hotarari judecatoresti sau in urma dispozitiei unei autoritati. – Din franceza Confisquer, limba latina Confiscare.
2Confisca verb (Jur.) a lua, a sechestra, (regional) a zeberi. (I-a - averea.)
3Confisca verb tr. a lua cuiva un bun fara vreo despagubire, ca sanctiune administrativa sau penala. ♢ a trece un bun inamic in patrimoniul statului care l-a sechestrat. (< franceza confisquer, limba latina confiscare)
4Confisca verb, indicativ prezent 1 singular confisc, 2 singular confisti, 3 singular si plural confisca; conj. prezent 3 singular si plural confiste
5A confisca confisc tranzitiv (bunuri materiale) A lua cu forta si fara despagubire in baza deciziei unui organ oficial. /<fr. confisquer, limba latina confiscare
6Confisca verb I. tr.
A lua cuiva un bun fara a-l despagubi, in baza unei hotarari judecatoresti sau a dispozitiei unei autoritati. [P.i. confisc. / < limba latina confiscare, conform franceza confisquer].
A lua cuiva un bun fara a-l despagubi, in baza unei hotarari judecatoresti sau a dispozitiei unei autoritati. [P.i. confisc. / < limba latina confiscare, conform franceza confisquer].