Confident -ă
Definitie, sens si explicatie
1Confidént, -ă, confidenti, -te, substantiv masculin si feminin: Persoana careia i se fac confidente; p. ext. prieten. – Din franceza Confident, limba latina Confidens, -ntis.
2Confidént substantiv
1. intim, (invechit) tainic. (- al domni-torului.)
2. partas. (Îl face - al gandurilor ei.)
1. intim, (invechit) tainic. (- al domni-torului.)
2. partas. (Îl face - al gandurilor ei.)
3Confidént, -ă substantiv masculin feminin
1. cel caruia i se fac confidente.
2. personaj conventional in teatru, caruia un erou ii face confidente, permitand autorului sa informeze pe spectator fara a recurge la monolog. (< franceza confident, limba latina confidens)
1. cel caruia i se fac confidente.
2. personaj conventional in teatru, caruia un erou ii face confidente, permitand autorului sa informeze pe spectator fara a recurge la monolog. (< franceza confident, limba latina confidens)
4Confident substantiv masculin, plural confidenti
5Confidént -ta (-ti, -te) m. si feminin: Persoana aflata in relatii confidentiale; per-soana care detine o confidenta. /<fr. confident, limba latina confidens, -ntis
6Confidént, -ă substantiv masculin si feminin: Cel caruia i se fac confidente; prieten. ♦ Personaj secundar intr-o piesa de teatru, caruia un erou ii face confidente menite sa informeze astfel pe spectator asupra celor gandite de el sau asupra faptelor pe care are de gand sa le savarseasca. [Conform: franceza confident, limba italiana confidente, limba latina confidens].