1
Congeminație substantiv feminin (Rar) Formație dublă simultană; redublare. [Genitiv -iei. / conform latină congeminatio, franceză congemination].
DN – dicționar de neologisme
2
Congeminație substantiv feminin formație dublă simultană; redublare. (< franceză congemination, latină congeminatio)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Congeminație substantiv feminin (Rar) Formație dublă simultană. – Din latină Congeminatio, franceză Congemination.
DEX – dicționarul explicativ
4
Congeminație substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat congeminația (silabe -ți-a), genitiv-dativ congeminații, articulat congeminației
DOOM – dicționarul ortografic