Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Constructivism

1 * Cuvantul cu diacritice: constructivísm
Cuvantul fara diacritice: constructivism

Definitie: CONSTRUCTIVISM substantiv neutru Curent artistic apărut după primul război mondial, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice (uneori abstracționiste) și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor. – Din franceza constructivisme.

2 * Cuvantul cu diacritice: constructivísm
Cuvantul fara diacritice: constructivism

Definitie: CONSTRUCTIVISM substantiv neutru 1. orientare estetică, în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice, spațiale, și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor, pentru corelarea artei cu tehnica modernă. 2. curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia structurii constructive a clădirii. 3. concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ♢ concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii potrivit căreia activitatea constructivă este baza exigenței matematice. (< franceza constructivisme)

3 * Cuvantul cu diacritice: constructivísm
Cuvantul fara diacritice: constructivism

Definitie: constructivism substantiv neutru

4 * Cuvantul cu diacritice: constructivísm
Cuvantul fara diacritice: constructivism

Definitie: CONSTRUCTIVISM n. Curent artistic care concepe creația artistică ca o construcție arbitrară din forme lipsite de conținut emotiv. franceza constructivisme

5 * Cuvantul cu diacritice: constructivísm
Cuvantul fara diacritice: constructivism

Definitie: CONSTRUCTIVISM substantiv neutru 1. Orientare estetică, apărută după primul război mondial în artele plastice, literatură și muzică, care tinde să coboare creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional. 2. Curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia exclusivă a structurii constructive a clădirii. 3. Concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ♦ Concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii, potrivit căreia activitatea constructivă, rațional-intuitivă este baza exigenței matematice. [Conform: franceza constructivisme, limba germana Konstruktivismus, limba rusa konstruktivizm].