Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Copac

1 * Cuvantul cu diacritice: copác
Cuvantul fara diacritice: copac

Definitie: COPAC, copaci, substantiv masculin Plantă cu trunchiul lemnos și înalt, ale cărei crengi se ramifică la o distanță oarecare de sol, formând o coroană; arbore, pom. [Varianta: (regional) copaci substantiv masculin] – Conform: limba albaneza k o p a č.

2 * Cuvantul cu diacritice: copác
Cuvantul fara diacritice: copac

Definitie: COPAC substantiv verifica cuvantul: arbore.

3 * Cuvantul cu diacritice: copác
Cuvantul fara diacritice: copac

Definitie: copac substantiv masculin, plural copaci

4 * Cuvantul cu diacritice: copác -ci
Cuvantul fara diacritice: copac

Definitie: COPAC -ci m. Plantă lemnoasă cu tulpina înaltă și coroana formată din crengi; arbore. /Cuv. autoht.

5 * Cuvantul cu diacritice: copác copáci
Cuvantul fara diacritice: copac

Definitie: copac (copaci), substantiv masculin – Arbore. – Varianta (învechit) copaci. Mr., megl. cupaci, istr. copaț „desiș, hățiș”. Origine îndoielnică. Probabil în legătură cu cuvintele următoare, și cu limba slava (veche) kopati, kopajǫ, „a excava, a goli”, conform bulgara kopačĭ „genist”, calabr. copano „trunchi de copac gol pe dinăuntru”. În acest caz, forma primitivă ar fi copaci, forma actuală fiind un sing. analogic; primul sens a fost probabil acela de „trunchi”, ca în limba albaneza kopač sau în calabr. Este poate vorba de radicalul lui kopati, cu sufix de folosire sau aptitudine -aci, ca în trăgaci, stîngaci, cîrmaci, etcetera, iar sensul său ar fi acela de „trunchi gol pe dinăuntru” sau de „trunchi de scobit, de făcut albii”. Pentru relația semantică între noțiunea de „trunchi” și de „golit”, conform și cele două sensuri ale sp. tueco. În general se consideră că rom. este împrumut din limba albaneza (Cihac, II, 716; Meyer 198; Philippide, II, 708; Pascu, II, 219; DAR); însă această soluție este evident insuficientă. Alții se gîndesc la o rădăcină autohtonă (Miklosich, Slaw. Elem., 10). – Derivat copăcel, substantiv masculin (arbust; balsamină, Impatiens balsamine); copăcărie, substantiv feminin (arboret, crîng). Din rom. provin rut. kopač (Capidan, Raporturile, 526), mag. kopacs „tufiș” (Candrea, Elemente, 406; Edelspacher 17) și probabil limba albaneza