Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Corabie

1 * Cuvantul cu diacritice: corábie
Cuvantul fara diacritice: corabie

Definitie: CORABIE, corăbii, substantiv feminin Vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport și pentru acțiuni militare. ♢ Expresie (Ir.) A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din limba slava (veche) korablĩ.

2 * Cuvantul cu diacritice: corábie
Cuvantul fara diacritice: corabie

Definitie: CORABIE substantiv (MAR.) (livresc) arcă, (rar) velier, (învechit și reg.) naie, (învechit) chivot, vetrelă, (turcism cuvant invechit) ghimie.

3 * Cuvantul cu diacritice: corábie
Cuvantul fara diacritice: corabie

Definitie: corabie substantiv feminin (silabe -bi-e), art. corabia (silabe -bi-a), g.-d. art. corăbiei/corabiei; plural corăbii, art. corăbiile (silabe -bi-i-)

4 * Cuvantul cu diacritice: corábie -ăbii
Cuvantul fara diacritice: corabie

Definitie: CORABIE -ăbii f. (în trecut) Navă cu pânze folosită pentru transport și pentru acțiuni militare. ♢ A i se îneca -ăbiile a fi foarte întristat, amărât. [Art. corabia; G.-D. corabiei; Sil. -bi-e] limba slava (veche) korabli

5 * Cuvantul cu diacritice: corabíe -íi
Cuvantul fara diacritice: corabie

Definitie: corabie (-ii), substantiv feminin – 1. Navă, vas. – 2. (Argou) Pantof, încălțăminte. – Mr. cărave, megl. curabie. Sl. korablῑ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 303; Cihac, II, 73; Meyer 177; Conev 820, din limba greaca (veche) ϰαράβι (conform carabă). Aparține aceleiași familii a limba latina carabus, de unde sp. carabela (› rom. caravelă, substantiv feminin, prin intermediul franceza caravelle); conform bulgara, limba sarba: korab, limba sarba:, cr., slov. korablja, limba rusa korablĭ, limba albaneza karaf, mag. kereb. – Derivat corăbier, substantiv masculin (navigator, marinar); corăbierie, substantiv feminin (navigare); corăbia (var. corăbieri), verb (a naviga), cuvinte puțin folosite; corăbiască (var. corăbierească), substantiv feminin (dans tipic).