Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Corp

1 * Cuvantul cu diacritice: corp
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: CORP, corpuri, substantiv neutru, (I 3) și corpi, substantiv masculin I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional; trup. ♢ Locutiune adjectiv și adverb Corp la corp = (despre modul de desfășurare a luptelor) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă; prin extensiune înverșunat, aprig. ♢ Expresie A face corp cu cineva = a se uni, a se asocia cu cineva. ♦ Trup fără cap; trunchi. ♢ Locutiune adjectiv De corp = care se referă la trup; care se poartă direct pe piele. ♦ Cadavru. ♦ Denumire a unor structuri anatomice. Corp galben. 2. Partea principală a unui obiect, a unei construcții, a unei mașini etcetera ♢ Corp de casă (sau de case) = clădire, casă mare (cu mai multe apartamente sau aripi). ♦ Conținutul unei scrisori (fără formula de introducere și de încheiere și fără adresă); cuprinsul unei cărți. 3. (Fiz.) Agregat de molecule, porțiune de materie cu masă diferită de zero. ♢ Corp străin = particulă care se găsește într-un tot de altă natură. ♦ (Chim.) Substanțà definită (organică sau anorganică). ♢ Corp simplu = substantă ale cărei molecule sunt formate din atomi de același fel; element.Corp compus = substanța chimică ale cărei molecule sunt formate din atomi ai mai multor elemente. ♦ Corp ceresc = astru. Corp geometric = corp mărginit de fețe (plane sau sferice) definite geometric. 4. (Jur.; în sintagma) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni, obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s-a săvârșit infracțiunea, adus în justitie ca probă materială contra acuzatului. 5. (In sintagma) Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei, exprimată în puncte tipografice. II. 1. Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau prin profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită. ♢ Corp constituit = colectivitate de persoane organizată, de obicei pe baza unei legi. Corp legislativ (sau legiuitor) = totalitatea deputaților dintr-o adunare legislativă. 2. (Cu determinări introduse de prepozitia „de”) Mare unitate militară, cuprinzând mai multe divizii, de obicei de aceeași categorie. Corp de aviație. ♢ Corp de gardă = clădire sau încapere pe care o ocupă o gardă militară în timpul serviciului de pază. (În vechea organizare a armatei) Corp de trupă = unitate militară independentă. 3. (În sintagma) Corp de legi = culegere de legi; corpus. – Din franceza corps, limba latina corpus.

2 * Cuvantul cu diacritice: corp
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: CORP I. substantiv neutru 1. organismul considerat ca un tot anatomic și funcțional; trup. ♢ trup fără cap; trunchi. 2. parte principală din ceva. o - de legi = culegere de legi; corpus. 3. porțiune de materie bine determinată. ♢ (chimie) substanță (organică sau anorganică). 4. obiect material, lucru. o - ceresc = corp natural sau artificial din spațiul cosmic; - negru = corp capabil să absoarbă integral radiația termică incidentă, de orice lungime de undă. 5. - delict = obiect care a servit la săvârșirea unei infracțiuni. 6. (matematica) mulțime înzestrată cu două operații (adunare și înmulțire), caracterizată prin proprietăți de asociativitate, distributivitate, precum și prin existența elementelor neutre și inverse în raport cu cele două operații. 7. - fonetic = totalitatea sunetelor care alcătuiesc un cuvânt sau o formă gramaticală. 8. unitate cu care se măsoară mărimea literelor tipografice. 9. totalitatea persoanelor care, prin funcție sau profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită. o - de balet = a) ansamblul balerinilor dintr-un teatru de operă, operetă sau estradă; b) grup de dansatori având într-un spectacol rol similar corului de operă; - diplomatic = totalitatea reprezentanților diplomatici străini acreditați pe lângă un stat. ♢ - electoral = totalitatea persoanelor care se bucură de drept de vot la data efectuării unor alegeri. 1⁰. mare unitate militară în alcătuirea căreia intră mai multe divizii, brigăzi și regimente de toate armele. o - de gardă = clădire sau încăpere din incinta unui obiectiv de pază ocupată de o gardă militară. II. substantiv masculin (cuvant ce tine de medicina) denumire dată unor structuri anatomice. (< franceza corps, limba latina corpus)

3 * Cuvantul cu diacritice: corp
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: CORP substantiv 1. (ANATOMIE) trup. (Sufletul și -ul.) 2. (ANAT.) trunchi, trup. (Omul este alcătuit din cap, gât, - și membre.) 3. verifica cuvantul: cadavru. 4. verifica cuvantul: cuprins. 5. corp compus verifica cuvantul: combinație; corp simplu verifica cuvantul: element. 6. substanță. (I-a intrat în ochi un - străin.) 7. corp vitros verifica cuvantul: umoare vitroasă. 8. corp ceresc verifica cuvantul: astru. 9. (MILITAR) (învechit) trup. (- de oaste.) 10. verifica cuvantul: corpus.

4 * Cuvantul cu diacritice: corp
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: corp (trup, obiect, ansamblu, unitate) substantiv neutru, plural corpuri

5 * Cuvantul cu diacritice: corp
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: corp (fiz., chim.) substantiv neutru/s. m., plural corpuri/corpi

6 * Cuvantul cu diacritice: corp -i
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: CORP² -i m. : -i străini element de altă origine decât substanța în care este încorporat. franceza corps, limba latina corpus

7 * Cuvantul cu diacritice: corp -uri
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: CORP¹ -uri n. 1) Organism considerat ca un tot anatomic și funcțional; trup. ♢ - neînsuflețit cadavru. Luptă - la - luptă în care adversarii se află față în față. A face - comun cu cineva (sau cu ceva) a se asocia, a se solidariza cu cineva. 2) Parte a organismului omenesc fără cap și membre; trunchi; trup. 3) Partea principală a unui obiect, a unei construcții sau mașini. -ul navei. ♢ - de case ansamblu de clădiri, reunite prin ceva comun. 4) : - ceresc element al universului; astru. 5): - geometric corp, mărginit de fețe definite geometric. 6) : - delict dovadă materială a încălcării legii. 7) Unitate cu care se măsoară, în tipografie, mărimea literelor. - de literă. 8) Grup de persoane care formează o unitate profesională. - didactic. - diplomatic. 9) Mare unitate militară formată din mai multe divizii. - de infanterie. 10) Totalitate a volumelor unei colecții de materiale referitoare la un anumit domeniu; corpus. - de legi. franceza corps, limba latina corpus

8 * Cuvantul cu diacritice: corp
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: CORP substantiv neutru I. 1. Porțiune de materie bine determinată. ♦ (Chimie) Substanță organică sau anorganică. 2. Obiect, lucru. ♢ Corp delict = obiect care a servit la săvârșirea unei infracțiuni. 3. (Poligr.) Unitate cu care se măsoară mărimea literelor tipografice. II. 1 Totalitatea persoanelor care, prin funcție sau profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită. ♢ Corp de balet = artiștii care dansează în grupuri într-un balet. 2. (Mil.) Mare unitate cuprinzând mai multe divizii. [Plural -puri, (chim., substantiv masculin) corpi. / < limba latina corpus, conform franceza corps, limba italiana corpo].

9 * Cuvantul cu diacritice: corp -puri
Cuvantul fara diacritice: corp

Definitie: corp (-puri), substantiv neutru – Trup. – Varianta plural corpi. Megl. corp. Limba Latina corpus (secolul XVIII), mai întîi prin intermediul limba germana, limba rusa Korpus, mai tîrziu prin franceza corps. În megl. pare a fi cuvînt genuin (Pușcariu 403; DAR). – Derivat (din franceza) corporal, adjectiv ; corpulent, adjectiv ; corporație, substantiv feminin; corporativ, adjectiv ; corporatism, substantiv neutru; corpuscul, substantiv neutru; incorpora, verb