Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cort

1 * Cuvantul cu diacritice: córt
Cuvantul fara diacritice: cort

Definitie: CORT, corturi, substantiv neutru Adăpost portativ demontabil, făcut dintr-una sau din mai multe foi de pânză tare și impermeabilă, din material plastic etcetera; tabernacol. ♢ Foaie de cort = bucată de pânză impermeabilă sau din material plastic, croită astfel încât să se poată face din ea un cort. ♢ Expresie A umbla cu cortul = a nu avea locuință stabilă; a hoinări. ♦ Ca la ușa cortului = a) numele unui dans popular, mai ales de pe valea Dunării, cu mișcare vioaie; melodia după care se execută acest dans; b) calificativ dat unui mod grosolan și necuviincios de exprimare și de comportare al cuiva. – Din limba neogreaca: korti.

2 * Cuvantul cu diacritice: cort
Cuvantul fara diacritice: cort

Definitie: CORT substantiv 1. (învechit și reg.) șatră, (învechit) sat, sălaș. (Soldații dormeau în -.) 2. (Termen Bisericesc) cortul mărturiei = tabernacul. (- la vechii mozaici.)

3 * Cuvantul cu diacritice: cort
Cuvantul fara diacritice: cort

Definitie: CORT substantiv verifica cuvantul: umbrelă.

4 * Cuvantul cu diacritice: cort
Cuvantul fara diacritice: cort

Definitie: cort substantiv neutru, plural corturi

5 * Cuvantul cu diacritice: cort -uri
Cuvantul fara diacritice: cort

Definitie: CORT -uri n. Adăpost portativ și demontabil, constând dintr-o pânză rezistentă și impermeabilă, fixat pe o carcasă și folosit de turiști, militari, nomazi. ♢ A umbla cu -ul a nu avea locuință stabilă; a se muta mereu; a vagabonda. (A se certa) ca la ușa -ului (a se certa) în mod grosolan, fără rușine. limba neogreaca: korti

6 * Cuvantul cu diacritice: cort córturi
Cuvantul fara diacritice: cort

Definitie: cort (corturi), substantiv neutru – 1. Adăpost portativ demontabil. – 2. (Înv., Trans.) Umbrelă. Ngr. ϰόρτη „cort”, din limba latina cohors (DAR; Pușcariu, Lr., 261). Este dublet al lui curte. – Derivat cortel, substantiv neutru (Mold., umbrelă); corturar, substantiv masculin (țigan nomad, care trăiește în cort); corturăresc, adjectiv (de nomad). Din rom. provine mag. kort „cort de țigani” și „umbrelă”.