Definitie Crac - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Crac1 interjectie Cuvant care imita un zgomot sec (in urma unei rupturi, sparturi). – Onomatopee.
Conform: franceza c r a c.

Varianta definitie 2: Crac2, craci, substantiv masculin (Popular)
1. Piciorul omului de la coapsa pana la calcai. ♦ Fiecare dintre cele doua parti ale pantalonilor, ale itarilor, ale salopetei, ale treningului etcetera
2. Cracana (I 1).
3. Creanga, ramura, craca.
4. Ramificatie a unui deal; picior de deal sau de munte.
5. Ramificatie a unei ape curgatoare. – Din bulgara Krak.

Varianta definitie 3: Crac substantiv verifica cuvantul: brat.

Varianta definitie 4: Crac substantiv verifica cuvantul: brat, coarda, craca, creanga, membru inferior, picior, ramificatie, ramura.

Varianta definitie 5: Crac interjectie

Varianta definitie 6: Crac substantiv masculin, plural craci

Varianta definitie 7: Crac -i m. popular 1) Piciorul omului de la coapsa pana la calcai. 2) Fiecare dintre cele doua parti ale pantalonilor. 3) Fiecare brat al unui obiect ramificat. /<bulg. krak

Varianta definitie 8: Crac interjectie – Exprima zgomotul unui obiect ce se sparge.
Creatie expresiva, conform franceza crac, sp. cras, cris.

Varianta definitie 9: Crac (craci), substantiv masculin –
1. Picior. –
2. Picior de compas. –
3. Picior, brat la diverse instrumente. –
4. Creanga. –
5. Brat de riu. –
6. Ramificatie a unui lant muntos. –
7. Piesa care leaga furgonul de avantren.
Bg. krak „picior” (Miklosich, Slaw.
Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 308; Cihac, II, 79; Conev 50, 89), limba sarba: krak, pol. krok. – Derivat craca, substantiv feminin (ramura, creanga; corn de animal).
DAR declara ca relatia etimologica a lui crac cu craca nu este clara, ceea ce este poate prea subtil, avind in vedere identitatea de sensuri, rut. krak „ramura” si folosirea comuna in toate limbile a notiunii de „picior” in locul celei de „tulpina”. – Derivat cracui, substantiv neutru (picior de pasare); cracel, substantiv masculin (plante, Plantago lanceolata, Cerastium cerastoides); crachita, substantiv feminin (craca bifurcata cu care se culeg fructele mari); cracos, adjectiv (cu picioarele desfacute; cu picioarele curbate); cracoiat, adjectiv (cu picioarele curbate); cracarie, substantiv feminin (morman de crengi; multime de crengi); cracos, adjectiv (frunzos, stufos); cracuros, adjectiv (frunzos); cracan, substantiv masculin (picior; om cu picioare lungi; Arg., pantaloni), conform limba sarba: krakan „cu picioare lungi”; cracana, substantiv feminin (ramura bifurcata, folosita ca prajina, sprijin, proptea etcetera; sapa cu doua virfuri; corn de plug; fiecare dintre cele doua virfuri ale suveicii; ac de impanat; mai pentru pavaj; trepied; furca; varietate de struguri), pe care DAR il leaga in mod curios de franceza carcan; cracanel, substantiv masculin (cu picioarele curbate); cracana, verb (a desface picioarele; a intinde; a propti crengile cu furci); cracanos, adjectiv (ramuros); craci, verb (a desface picioarele; a propti crengile cu furci; a desparti, a despica), pentru a carui raspindire generala conform ALR, II,

Varianta definitie 10: Crac, craci substantiv masculin
1. picior.
2. (la plural – la fotbal) minge strecurata printre picioarele adversarului. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)