Cucuruz
Definitie, sens si explicatie
1Cucuruz, (1, 3, 4) cucuruzi, substantiv masculin, (2) cucuruze, substantiv neutru (Regional)
1. Substantiv masculin Porumb (planta si rodul ei).
2. Substantiv neutru: plural Holde semanate cu porumb; porumbiste.
3. Substantiv masculin Fructul coniferelor; con.
4. Substantiv masculin Planta erbacee din familia compozeelor, cu flori albe-galbui dispuse in mici capitule (Petasites albus). – Conform: bulgara, scr. k u k u r u z, k u k u r u d z a.
1. Substantiv masculin Porumb (planta si rodul ei).
2. Substantiv neutru: plural Holde semanate cu porumb; porumbiste.
3. Substantiv masculin Fructul coniferelor; con.
4. Substantiv masculin Planta erbacee din familia compozeelor, cu flori albe-galbui dispuse in mici capitule (Petasites albus). – Conform: bulgara, scr. k u k u r u z, k u k u r u d z a.
2Cucuruz substantiv verifica cuvantul: captalan, con, porumb, stiulete.
3Cucuruz substantiv (Botanica; Petasites albus) (Bucovina) cojocel.
4Cucuruz (porumb, con de brad) substantiv masculin, plural cucuruzi
5Cucuruz (porumbiste) substantiv neutru, plural cucuruze
6Cucuruz -i m.
Fructul coniferelor sub solzii caruia sunt semintele; con. /<sb. kukuruz
Fructul coniferelor sub solzii caruia sunt semintele; con. /<sb. kukuruz
7Cucuruz (-zi), substantiv masculin –
1. stiulete de porumb. –
2. Porumb. –
3. Con de brad si alte conifere. –
4. Plante (Petasites alba, Petasites officinalis).
Origine expresiva.
Se poate pleca de la coc, prin intermediul unui plural colectiv cocuri si cu sufix -za, ca in paralelismul bob › buburuz(a), conform si duduruza.
Totusi, este in legatura cu multe cuvinte straine, conform limba italiana cocoruzzo „virf in forma de para”, salent. cuccuruzzo „gramada de pietre in forma piramidala”, tarent. cucuruzzë „culme rotunjita”, mil. kokorin „con de brad”, limba neogreaca: ϰουϰούρι „gramada de pamint”; asa incit Battisti, Ii, 997, propune pentru toate aceste cuvinte o baza mediteraniana cuccur, colectiva.
Este mai curind vorba de tot atitea cuvinte expresive, produse de aceleasi intentii si cu aceleasi mijloace fonetice.
Apare si in bulgara kukuruz, limba sarba: kukurùz, rut. kukurudz, limba rusa kykyryza, mag. kukuricza, sas. kukeruse, care trebuie sa provina toate din rom., limba tiganeasca: kukorica (din mag.).
Nu se poate explica prin limba slava (veche) (Miklosich, Türk.
Elem., Nachtrag, I, 64; Berneker 640; Vasmer 686; conform opinia contrara a lui Mladenov); astfel incit nu este probabila der. din rom., pe baza limba slava (veche) (Miklosich, Fremdw., 103; Cihac, Ii, 86; conform Dar; Conev 75).
Miklosich, Türk.
Elem., I, 334, propusese o origine limba turca:, neverosimila.
1. stiulete de porumb. –
2. Porumb. –
3. Con de brad si alte conifere. –
4. Plante (Petasites alba, Petasites officinalis).
Origine expresiva.
Se poate pleca de la coc, prin intermediul unui plural colectiv cocuri si cu sufix -za, ca in paralelismul bob › buburuz(a), conform si duduruza.
Totusi, este in legatura cu multe cuvinte straine, conform limba italiana cocoruzzo „virf in forma de para”, salent. cuccuruzzo „gramada de pietre in forma piramidala”, tarent. cucuruzzë „culme rotunjita”, mil. kokorin „con de brad”, limba neogreaca: ϰουϰούρι „gramada de pamint”; asa incit Battisti, Ii, 997, propune pentru toate aceste cuvinte o baza mediteraniana cuccur, colectiva.
Este mai curind vorba de tot atitea cuvinte expresive, produse de aceleasi intentii si cu aceleasi mijloace fonetice.
Apare si in bulgara kukuruz, limba sarba: kukurùz, rut. kukurudz, limba rusa kykyryza, mag. kukuricza, sas. kukeruse, care trebuie sa provina toate din rom., limba tiganeasca: kukorica (din mag.).
Nu se poate explica prin limba slava (veche) (Miklosich, Türk.
Elem., Nachtrag, I, 64; Berneker 640; Vasmer 686; conform opinia contrara a lui Mladenov); astfel incit nu este probabila der. din rom., pe baza limba slava (veche) (Miklosich, Fremdw., 103; Cihac, Ii, 86; conform Dar; Conev 75).
Miklosich, Türk.
Elem., I, 334, propusese o origine limba turca:, neverosimila.