Definitie Cura - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cura1, curez, verb I. Tranzitiv (Rar) A ingriji, a trata un bolnav sau o boala. ♦ Reflexiv A se supune unui tratament medical, unei cure. – Din limba germana Kurieren.

Varianta definitie 2: Cura2, curez, verb I. Tranzitiv (Regional) A desface frunzele sau boabele de pe stiuletii porumbului. – Limba Latina Curare „a ingriji, a curata”.

Varianta definitie 3: Cura verb I. tr. a trata un bolnav, o boala.
II. reflexiv a se supune unui tratament, unei cure. (< limba germana kurieren, limba latina curare)

Varianta definitie 4: Cura verb verifica cuvantul: apara, cauta, curata, defrisa, despaduri, dezghioca, dezvinovati, disculpa, distruge, ingriji, justifica, nimici, potopi, prapadi, scuza, sfarama, trata, zdrobi, zvanta.

Varianta definitie 5: Cura (a trata un bolnav) verb, indicativ prezent 3 singular si plural cureaza

Varianta definitie 6: Cura (a curata stiuletii) verb, indicativ prezent 3 singular si plural cureaza/cura

Varianta definitie 7: A cura -ez tranzitiv (bolnavi, maladii) A supune unei cure; a trata printr-un regim curativ. /<germ. kurieren

Varianta definitie 8: Cura verb I. tr. (Rar) A ingriji, a trata (un bolnav, prin extensiune o boala). ♦ refl.
A se supune unui tratament, unei cure. [P.i. -rez, conjunctie: 3,6 -re. / conform limba germana kurieren, limba italiana, limba latina curare – a ingriji].

Varianta definitie 9: Cura (-r, -at), verb –
1. A curata. –
2. A despaduri, a defrisa. –
3. A desface coaja, pielita. –
4. A scoate, a elimina, a expulza. –
5. A elibera, a da drumul, a slobozi. –
6. A dezvinovati, a absolvi de vina. – Mr. curare „a curata”.
Limba Latina curāre (Candrea-Dens., 451; Tiktin, Archiv., CXXXIII, 120; Pascu, I, 73; REW 2412; DAR); conform ven. curare „a curata un pui”, franceza curer, cat. escurar.
Este dublet al lui cura, verb (a ingriji un bolnav).
Este posibil, cum presupune DAR (conform Cortes 127), ca termenul rom. sa fi ajuns sa se confunde cu limba latina colare „a strecura, a curata un lichid”, al carui rezultat trebuia sa fie identic. – Derivat curat, substantiv neutru (dezghiocatul porumbului); curatoare, substantiv feminin (placenta, la vaca; vas de lemn, blid); curat, adjectiv (dezghiocat, desfacut, defrisat, eliberat; iertat; curatit; lipsit de murdarie, pur; autentic, veritabil, adevarat; senin, clar, neprihanit, pur; inocent, drept, sincer, fidel, leal; sigur, exact); curati, verb (a inlatura murdaria, a spala; a defrisa, a despaduri; a da drumul, a elibera; a elimina, a expulza; a purifica; a vindeca; a despuia; reflexiv, a pierde totul, a ramine fara un sfant; familiar, a muri, a da ortu popii; familiar, a fura, a smangli; a da un purgativ; a spala de pacate, a salva, a izbavi, a purifica; reflexiv, a se justifica, a se dezvinovati); necurati, verb (a trai in pacat); curatitor, adjectiv (care curata; purificator); curatitura, substantiv feminin (curatare de coaja, pielita, etcetera; gunoi; resturi); curaticiune, substantiv feminin (invechit, puritate); curatie, substantiv feminin (curatie; puritate; neprihanire, nevinovatie; purificare; integritate, lealitate, cinste), cuvint putin cuvant invechit; necuratie, substantiv feminin (murdarie; pacat, fapta rea; patima condamnabila; viciu; menstruatie); curatenie, substantiv feminin (calitatea de a fi curat; puritate; neprihanire; menstruatie; purgativ; cinste, corectitudine; Arg., catastrofa); necuratenie, substantiv feminin (murdarie; excrement); curatura, substantiv feminin (curatare de coaja, pielita, etcetera; teren destelenit; coji curatate; frunze uscate; pleava, ciuruiala); curatitoare, substantiv feminin (sita, ciur).
Curat, mr., megl. curat, istr. curǫt, ar putea fi si reprezentant direct al limba latina curatus (Pascu, I, 73; Densusianu, GS, III, 443), sau al limba latina colatus (Puscariu 457; ZRPh., XXVII, 738; REW 2035a).
Prima ipoteza este mai probabila si este suficienta, conform calabr. curare „a spala pinza”, comel. kuratu „piele argasita” (Tagliavini, Arch.
Rom., X, 132).
Din rom. provine sas. curat(ich) „curat”.
Pentru curatura, Candrea-Dens., 452 propune si o der. directa din latina.