Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Curcă

1 * Cuvantul cu diacritice: cúrcă
Cuvantul fara diacritice: curca

Definitie: CURCĂ, curci, substantiv feminin Femela curcanului; prin extensiune curcan. ♢ Curcă bronzată = rasă de curci crescută și în țara noastră, cu greutate corporală mare. ♢ Expresie A fi (sau a sta, a umbla) ca o curcă plouată (sau beată) = a fi (sau a sta, a umbla) abătut, dezorientat, zăpăcit. Nici curcă, nici curcan, se spune despre cel care nu are o situație precisă. Râd și curcile = e din cale-afară de caraghios. – Din bulgara kurka.

2 * Cuvantul cu diacritice: cúrcă
Cuvantul fara diacritice: curca

Definitie: CURCĂ substantiv (ORNIT.) (regional) puică, (Ban.) tutcă. (- este femela curcanului.)

3 * Cuvantul cu diacritice: cúrcă
Cuvantul fara diacritice: curca

Definitie: curcă substantiv feminin, g.-d. art. curcii; plural curci

4 * Cuvantul cu diacritice: cúrcă -ci
Cuvantul fara diacritice: curca

Definitie: CURCĂ -ci f. Femela curcanului. ♢ A sta (sau a ședea, a umbla) ca o - plouată a fi, a umbla trist, abătut, fără chef. Râd și -cile e din cale-afară de ridicol; caraghios. bulgara kurka

5 * Cuvantul cu diacritice: cúrcă cúrci
Cuvantul fara diacritice: curca

Definitie: curcă (curci), substantiv feminin – 1. Femela curcanului. – 2. (Trans.) Veșmînt larg. – 3. Femeie proastă. – 4. Laș, om bleg. Sl. (bg., pol.) kurka, din limba slava (veche) kurŭ „cocoș” (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 324; Meyer, Neugr. St., II, 36; Cihac, II, 87; Berneker 651; Conev 54); conform limba albaneza tšurkë (Meyer 450), limba neogreaca: ϰοῦρϰας (după DAR, provine din rom.), mag. kurka (din rom., după Edelspacher 17). – Derivat curcan, substantiv masculin (pasăre domestică mare, cu coada lată desfășurată în evantai; prost, neghiob; dorobanț, numit astfel în războiul din 1877 cu turcii datorită penei de curcan de la chipiu; Arg., vardist); curcănar, substantiv masculin (ogradă de curcani); curcănar, substantiv masculin (păzitor de curcani; dorobanț de la 1877); curcănesc, adjectiv (de dorobanț); curcănie, substantiv feminin (furtișag), cuvînt rar, conform găinărie; curcănărie, substantiv feminin (Arg., poliție). – Conform: curnic.