Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cămașă

1 * Cuvantul cu diacritice: cămáșă
Cuvantul fara diacritice: camasa

Definitie: CĂMAȘĂ, cămăși, substantiv feminin 1. Îmbrăcăminte (de pânză, mătase etcetera) care se poartă pe piele, acoperind partea superioară a corpului. ♢ Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etcetera (lungă), care se poartă ca veșmânt pentru dormit. Cămașă de forță = cămașă specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu cordoane, cu care se imobilizează temporar nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile. ♢ Expresie A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot. A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac. A lăsa (pe cineva) în cămașă sau a-i lua (cuiva) și cămașa de pe el = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l lăsa sărac. Își dă și cămașa de pe el, se spune despre un om exagerat de milos și de darnic. A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine. A nu avea (sau a nu ști) pe unde să scoți cămașa = a fi în mare încurcătură, a nu ști cum să scapi. Arde cămașa pe cineva = este în mare zor; are mare nevoie de ceva. 2. Membrană, înveliș (subțire), căptușeală care îmbracă diferite obiecte, piese etcetera ♦ (Popular) Placentă (1). ♦ Îmbrăcăminte interioară a unui obiect, de obicei cilindric. 3. Compus: cămașa-broaștei = algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice (Hydrodictyon reticulatum). [Varianta: cămeșă substantiv feminin] – Limba Latina camisia.

2 * Cuvantul cu diacritice: cămáșă
Cuvantul fara diacritice: camasa

Definitie: CĂMAȘĂ substantiv 1. verifica cuvantul: combinezon. 2. verifica cuvantul: membrană.

3 * Cuvantul cu diacritice: cămáșă
Cuvantul fara diacritice: camasa

Definitie: CĂMAȘĂ substantiv verifica cuvantul: placentă, tunică.

4 * Cuvantul cu diacritice: cămáșă
Cuvantul fara diacritice: camasa

Definitie: cămașă substantiv feminin, art. cămașa, g.-d. art. cămășii; plural cămăși

5 * Cuvantul cu diacritice: cămáșă -ăși
Cuvantul fara diacritice: camasa

Definitie: CĂMAȘĂ -ăși f. 1) Îmbrăcăminte care se poartă pe piele acoperind partea de sus a corpului. ♢ A lua și -așa de pe cineva a-i lua cuiva totul; a lăsa pe cineva fără nimic. Își dă și -așa de pe el se spune despre cineva foarte darnic. 2) Membrană sau înveliș subțire care acoperă unele materii sau corpuri. 3) Îmbrăcăminte exterioară sau interioară a unei piese de mașină. [G.-D. cămășii] lat. camisia

6 * Cuvantul cu diacritice: cămáșă -ắși
Cuvantul fara diacritice: camasa

Definitie: cămașă (-ași), – 1. Îmbrăcăminte de (pînză) care acoperă parte superioară a corpului. – 2. Vălul de la altar. – 3. Husă pentru mobile. – 4. Mapă. – 5. Supracopertă (de carte). – 6. Pleavă. – 7. Membrană care învelește ceapa, usturoiul și alți bulbi. – 8. Placentă. – 9. Spuma vinului care fermentează. – Varianta cămeșe, cămașă. Mr., megl. cămeașă. Limba Latina camisia (Diez, I, 102 și Gramm., I, 19; Pușcariu 266; Meyer 187; Candrea-Dens., 235; REW 1550; DAR); conform limba albaneza këmisë, limba italiana camiscia, franceza chemise, sp., port. camisa. A trecut recent de la decl. în -ă la cea în -e, ca toate cuvintele terminate în -șe sau -je. Derivat cămășoi, substantiv neutru (cămașă lungă); cămășică, substantiv feminin (maiou); cămășuță, substantiv feminin (maiou).