Definitie Cămin - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CĂMiN, (1, 4, 6) caminuri, (2, 3, 5) camine, substantiv neutru
1. Soba joasa, zidita la peretele camerei, cu vatra larg deschisa.
2. Cuptor, vatra.
3. Cos pe unde iese fumul; horn.
4. Figurativ Casa parinteasca; prin extensiune familie.
5. Denumire data unor institutii cu caracter social-cultural; camin de copii = institutie cu regim de internat pentru copii prescolari (3-6 ani), cu orar de zi sau saptamanal; camin studentesc = asezamant universitar care asigura cazarea studentilor, pe langa acesta functionand uneori si cantine; camin cultural = institutie infiintata in scopul propagarii culturii la sate (5); camin scoala = camin pentru copiii orfani, in care se afla si scoala; camin spital = camin (de batrani) in care se acorda asistenta medicala.
6. Încapere mica subterana, zidita si acoperita cu capac de fonta, pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal, construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. – Din limba slava (veche) Kamina.

Varianta definitie 2: CĂMiN substantiv
1. semineu. (În - e aprins focul.)
2. verifica cuvantul: vatra.
3. verifica cuvantul: cos.
4. verifica cuvantul: locuinta.
5. verifica cuvantul: casa.

Varianta definitie 3: Camin (institutie, casa parinteasca) substantiv neutru, plural camine

Varianta definitie 4: Camin (soba, vatra, horn, incapere subterana de acces la o conducta) substantiv neutru, plural caminuri

Varianta definitie 5: CĂMiN2 -e n. 1) Casa parinteasca; vatra. 2) Bloc de locuit pentru studenti, cursanti etcetera in timpul invataturii; internat. /<sl. kamina

Varianta definitie 6: CĂMiN1 -uri n. 1) Soba joasa zidita langa perete cu vatra larg deschisa. 2) Încapere subterana, acoperita cu capac de fonta, pe traseul conductelor (de apa) pentru a avea acces la acestea. /<sl. kamina

Varianta definitie 7: Camin (-nuri), substantiv neutru –
1. Soba joasa, cu vatra larg deschisa. –
2. Casa parinteasca. –
3. Asezamint unde se locuieste (in special pentru studenti). – Mr. cimińa.
Ngr. ϰάμινος, ϰαμίνη, poate prin intermediul limba slava (veche) kamina, conform bulgara, limba rusa kamin.
În rom. se considera in general ca provenind dim limba slava (veche) Cuvintul limba greaca (veche) a trecut in limba latina caminus, de unde prov. camin, franceza cheminee (› sp. chimenea), limba italiana cammino.
Cuvintul rom. poate proveni la fel de bine din limba slava (veche), ca si din limba latina sau din limba greaca (veche) Dupa Pascu, I, 65, forma mr. vine din limba latina – Derivat caminet (var. chiminet), substantiv neutru (iesitura sau margine intre soba si perete, care serveste drept raft si de element izolator).