Căpui
Definitie, sens si explicatie
1Căpui, capuiesc, verb Iv.
1. Tranzitiv (Înv. si reg.) A pune mana pe cineva; a prinde, a incapui.
2. Reflexiv A obtine, a-si procura; a incapui. – Din limba maghiara Kapni.
1. Tranzitiv (Înv. si reg.) A pune mana pe cineva; a prinde, a incapui.
2. Reflexiv A obtine, a-si procura; a incapui. – Din limba maghiara Kapni.
2Căpui verb verifica cuvantul: apuca, inhata, insfaca, lua, prinde.
3Capui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural capuiesc, imperfect 3 singular capuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural capuiasca