Definitie Căuta - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CĂuta, caut, verb I. I. Tranzitiv
1. A incerca sa gaseasca pe cineva sau ceva; a umbla dupa... ♢ Expresie A cauta cuiva cearta (sau pricina) cu lumanarea = a provoca cearta cu orice pret.
N-ai ce cauta (undeva) = nu exista motiv, este interzis sa vii sau sa te afli undeva.
A cauta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a incerca sa descopere (pe cineva sau ceva) intr-un grup, intr-o multime etcetera A cauta cu gandul = a se sili sa-si aduca aminte.
A cauta privirile cuiva = a incerca sa intalneasca privirile cuiva. ♦ Intranzitiv A cerceta, a scotoci, a cotrobai. ♦ A se deplasa undeva pentru a gasi pe cineva; a se interesa undeva de prezenta cuiva.
2. A incerca sa obtina ceva, a urmari ceva. ♦ Reflexiv (Despre marfuri) A avea cautare, a se cere. II.
1. Intranzitiv A se interesa, a se ocupa de... ♢ Expresie A-si cauta de treaba (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-si vedea de treaba.
2. Intranzitiv si tranz.
A purta de grija (unui bolnav), a se ingriji de... ♢ Reflexiv Se cauta la doctor. ♦ A baga de seama, a fi atent.
3. Tranzitiv A-si da silinta, a se stradui sa...
4. Tranzitiv impers.
A trebui, a se cuveni. III.
1. Intranzitiv A se uita, a privi, a urmari cu ochii. ♢ Expresie (Familiar) A-i cauta (cuiva) in coarne = a rasfata (pe cineva). ♦ Figurativ A fi indreptat, orientat spre...; (despre fiinte) a se indrepta spre...
2. Tranzitiv A cerceta, a examina.
3. Intranzitiv A avea sau a da aspectul sau infatisarea de...
4. Intranzitiv si tranz.
Figurativ A lua in consideratie, a se lua dupa...
Nu cauta ca-s mic.
5. Intranzitiv (În superstitii) A cerceta pozitia stelelor, a bobilor etcetera pentru a prezice viitorul. [Pronuntat: -ca-u-. – Varianta: (popular) Cata verb I] – Limba Latina *cautare.

Varianta definitie 2: CĂuta verb verifica cuvantul: cadea, cere, cuveni, impune, privi, trebui, uita.

Varianta definitie 3: CĂuta verb
1. (invechit) a cere. (L-a - peste tot.)
2. (invechit) a socoti. (- un om potrivit pentru ...)
3. a cotrobai, a rascoli, a scormoni, a scotoci, a umbla, (popular) a scociori, (invechit si reg.) a scodoli, a scorbeli, (regional) a bodicai, a corlesi, a cotili, a hojbai, a scobarlai, (Moldova) a barcai, (Bucovina) a boltai, (prin Olt.) a buldusi, (prin Banat) a burfai, (Ban.) a cobarlui, (Mold. si Bucovina) a cociobai, (Munt.) a scofeli, (invechit) a scorteli. (- prin sertare, prin toata casa, prin lucrurile mele.)
4. a se cere, a se vinde, (invechit) a se intreba. (O marfa care se -.)
5. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a-si vedea. (Te rog sa-ti - de treaba ta!)
6. a ingriji, a vedea, (invechit si reg.) a (se) griji, (Transilvania) a (se) castiga. (- de toate ale casei.)
7. verifica cuvantul: incerca.
8. a incerca, a vedea. (- daca nu poti sa dezlegi problema.)
9. a incerca, a umbla. (- sa ma insele.)
10. a incerca, a tatona, (invechit si reg.) a probalui. (- sa gaseasca o solutie.)
11. a cerceta, a examina, a studia, (invechit) a cerca. (Calul de dar nu se - in gura.)
12. verifica cuvantul: trata.

Varianta definitie 4: Cauta verb (silabe ca-u-), indicativ prezent 1 singular caut, 3 singular si plural cauta; imper. 2 singular cauta, neg. nu cauta

Varianta definitie 5: A se cĂuta ma caut intranzitiv A tine la sanatatea sa. /<lat. cautare

Varianta definitie 6: A cĂuta caut 1. tranz. 1) A incerca sa gaseasca. - o carte. - prietenul. - izvorul. ♢ - cu ochii (pe cineva sau ceva) a incerca sa descopere pe cineva sau ceva (intr-o multime). - pe dracul a) a fi imprevizibil; b) a-si provoca neplaceri. N-ai ce cauta (undeva sau la cineva) nu exista motiv pentru a pleca undeva sau la cineva. 2) A incerca cu insistenta sa obtina. - bani. - slava. - ajutor. ♢ - pricina a cauta motiv de cearta. 3) (urmat, de obicei, de un verb la modul conjunctiv) A depune eforturi; a face tot posibilul. Cauta sa te intorci mai repede. 4) A privi cu atentie; a examina; a cerceta. 5) A avea in grija; a ingriji. - un bolnav. 6) (mai ales in constructii negative) A lua in considerare. Nu cauta ca-s tanar.
2. instranzitiv 1) A-si indrepta ochii (pentru a vedea); a se uita; a privi. ♢ - (cuiva) in coarne a rasfata; a intra in voie. 2) A manifesta interes; a se interesa. - de sanatate. 3) A avea grija; a ingriji. - de un bolnav. 4) pop. (in superstitii) A prezice viitorul (dand in carti, in bobi etcetera); a ghici. 5) (mai ales la pasiv sau reflexiv pasiv) A solicita cu insistenta; a intreba. Marfa aceasta este cautata. 6) (mai ales in constructii negative) A tine cont; a avea in vedere; a se uita. /<lat. cautare

Varianta definitie 7: Cauta (caut, cautat), verb –
1. A examina, a cerceta. –
2. A scruta, a se uita fix si insistent. –
3. A parea, a avea aspect de. –
4. A fi orientat, a fi situat in fata a ceva. –
5. A se ingriji, a se ocupa de ceva, a veghea. –
6. A ingriji, a avea grija de sanatatea cuiva. –
7. A cerceta, a verifica. –
8. A iscodi, a scormoni. –
9. A cauta, a urmari, a incerca sa obtina ceva. –
10. A incerca. –
11. A se stradui, a face eforturi. –
12. A cauta cu grija, a se ingriji exagerat de felul in care se exprima. –
13. (Cu pronume in dat.: a-si cauta de) A-si vedea mai departe de, a incerca mai departe, a se preocupa numai de ceva, a se margini la. –
14. (Refl.) A avea cautare, a placea, a se vinde bine. –
15. A fi nevoit, a trebui, a fi obligat (mai ales in expresia ca(u)ta sa) – Varianta cata. – Mr. caftu, caftare, megl. caft, caftari, istr. cǫwtu.
Cuvint greu de explicat, in care par a se fi confundat doua cuvinte limba latina diferite, chiar daca aceasta confuzie nu este un fapt sigur.
Pare evident ca varianta cata reprezinta limba latina captāre (Schuchardt, ZRPh., XXVIII, 38; Candrea-Dens., 286; REW 1561); conform vegl. catuar „a afla”, friul., engad. cattar „a obtine”, verifica cuvantul: prov. catar „a vedea”, sp., port. catar.
La acest etimon, bazat pe perfecta coicidenta a verifica cuvantul: port. si a verifica cuvantul: sp., Puscariu a renuntat ulterior, iar in DAR identifica total pe a cata cu a cauta, derivindu-l pe primul din ultimul; aceeasi interpretare la Graur-Rosetti, BL, V,
220. Este sigur ca ambele cuvinte se confunda astazi in toate acceptiile lor.
În privinta semantismului cuvintului rom., evolutia la „a privi” este deja lat.; conform San Isidoro de Sevilla, Etym., XII, 2, 38; cattat, id est videt; de unde rezulta si faptul ca reducerea lui pt este veche.
De la „a privi” s-a trecut firesc la sensul de „a cauta”, propriu si sp.: conform in graiul din Astorga, vai cata los buis, rom. cata boii (S. Alonso Garrote, El dialecto vulgar leones, Madrid 1947, p. 173).
Prin urmare, etimonul captāre explica perfect fonetismul si semantismul lui a cata, forma foarte impamintenita in graiul popular si care se mentine in numeroase regiuni, in ciuda faptului ca literatura prefera forma a cauta.
Cu toate acestea, captāre pare insuficient pentru a explica forma a cauta.
Identitatea de sens i-a determinat pe multi autori sa considere ca aceasta ultima forma ca varianta fonetica de la captāre (Diez, Gramm., I, 32; Cipariu, Elemente, 40; Körting 904), al carui rezultat pare destul de socant.
Din aceasta cauza s-a incercat sa se explice cauta si mai ales u acest cuvint prin intermediul altui etimon lat., bazat pe cuvint si pe notiunea de cautus, usor diferite dupa diversii cercetatori (de la cautus, dupa Verifica cuvantul: Burla, Studii filologice, 93 si Candrea-Dens., 295; de la *cautāre, dupa Candrea, Rom., XXXIII, 305; Meyer, Alb.
St., IV, 35; Graur-Rosetti, BL, V, 220; si Pascu, I, 60; de la *cavitāre, dupa Densusianu, Rom., XXXVIII, 676; G. Meyer, IF, VI, 118; Puscariu, 325; DAR.
Conform: observatiile impotriva etimonului *cavitāre la Candrea-Dens., 295 si la Densusianu, GS, II, 18).
Etimonul *cavitāre „a ingriji”, de la cavitum, forma populara a lui cautum, este posibil fara a fi convingator.
Rezultat sau fonetic este incert (conform laudavi › laudai; pavimentum › pamint; civitatem › cetate; ovem › oaie; etcetera).
Pe de alta parte, nici *cautare nici *cavitare nu ar fi de ajuns pentru a explica toate acceptiile lui cauta; astfel incit nu pare probabila explicatia pe care o propune DAR, de la cata, prin intermediul unei reduceri de la cauta.
Astfel stind lucrurile, par posibile doua solutii.
Daca se admite etimonul incert *cavitāre, forma dubla cata si cauta corespunde la doua etimoane diferite, cu o totala confuzie ulterioara a semantismului.
Daca se face abstractie de *cavitāre, cum pare de preferat, ar fi obligatoriu sa explicam ambele forme pornindu-se de la limba latina captāre.
Forma vulg. cattare ar fi dat in mod normal cata, ca in prov. si sp. pe cind de la *captāre , prin intermediul unei pronuntari defectuoase *cabtāre, s-ar fi ajuns la cauta, ca in cazul lui presbyter › preut.
Dovada a acestui fapt ar putea fi perfecta corespondenta a rezultatelor ambelor cuvinte in dialecte: mr. caftu, preftu, istr. cǫwtu, prewt.
Derivat cautatoare, substantiv feminin (Trans., oglinda); cautator, adjectiv (care cauta); cautator, substantiv masculin (ghicitor, prezicator; petitor, mijlocitor, mai ales cel care este insarcinat cu verificarea situatiei economice a pretendentului); cautatura, substantiv feminin (privire, uitatura); cautare, substantiv feminin (examen; cercetare; ingrijiri medicale, tratament; garda; administratie; obiectiv, pretentie; infatisare, aspect; succes, acceptare).