Damna
Definitie, sens si explicatie
1Damna, damnez, verb I. Tranzitiv (Livresc; in mitologia greco-romana si in religia crestina) A condamna la chinurile infernului. ♦ A blestema. – Din franceza Damner, limba latina Damnare.
2Damna verb tr.
1. a condamna la chinurile infernului.
2. a blestema, a reproba. (< franceza damner, limba latina damnare)
1. a condamna la chinurile infernului.
2. a blestema, a reproba. (< franceza damner, limba latina damnare)
3Damna verb, indicativ prezent 1 singular damnez, 3 singular si plural damneaza
4A damna -ez tranzitiv 1) ist. rel.
A condamna la chinurile infernului. 2) A supune unui blestem; a blestema. /<fr. damner, lat. damnare
A condamna la chinurile infernului. 2) A supune unui blestem; a blestema. /<fr. damner, lat. damnare
5Damna verb I. tr. (Liv.) A condamna la chinurile infernului. ♦ A blestema. [< franceza damner, conform limba latina damnare].