Definitie De - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: DE1 conjunctie: I. (Exprima raporturi de subordonare)
1. (Introduce o propozitie conditionala) În cazul ca, daca.
2. (Precedat de „si” introduce o propozitie concesiva) Cu toate ca, desi, si daca.
Obraznicul, si de-i cu obraz, tot fara obraz se poarta. ♦ Chiar daca.
3. (Introduce o propozitie finala) Ca (sa), pentru ca (sa).
4. (Introduce o propozitie consecutiva) Încat, ca.
5. (În legatura cu „ce”, introduce o propozitie cauzala) Fiindca, pentru ca.
6. (Introduce o propozitie subiectiva) Daca. ♦ Ca.
7. (Introduce o propozitie interogativa indirecta) Daca.
8. (Introduce o propozitie completiva directa sau indirecta) Sa.
9. (Introduce o propozitie atributiva) Are obicei de arunca scrisorile.
10. (Introduce o propozitie predicativa) În asa fel incat, in situatia sa... II. (Exprima raporturi de coordonare)
1. (Pop.: leaga doua propozitii copulative) Și.
2. (În corelatie cu sine insusi, introduce propozitii disjunctive) Sau... sau, ori... ori. Iii. (Introduce propozitii optative) O, daca...! IV. (În expresie) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cat... cu atat... – Conform: limba albaneza d e.

Varianta definitie 2: DE2 interjectie
1. Introduce afirmatii si replici, exprimand: A) nedumerire, sovaiala, nesiguranta; B) resemnare; C) nepasare fata de cineva.
Apoi de! ce sa-ti fac!; D) suparare; E) ironie.
2. (Introduce replici care exprima o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uita, asta-i acum. [Varianta: (1, reg.) Da, (2, popular) Dec interjectie] – Onomatopee.

Varianta definitie 3: DE3 interjectie Exclamatie cu care se indeamna caii la mers. – Onomatopee.

Varianta definitie 4: DE4 prep. I. (Introduce un atribut)
1. (Atributul exprima natura obiectului determinat) Spirit de initiativa.
Vinde tesaturi de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblete) Ducele de Burgundia.
2. (Atributul exprima materia) A) (Materia propriu-zisa din care este confectionat un lucru) Facut din...
Casuta lui de paianta. B) (Determinand un substantiv cu inteles colectiv, atributul arata elementele constitutive) Compus din...
Roiuri de albine.
3. (Atributul arata continutul) Care contine, cu.
Un pahar de apa.
4. (Atributul exprima un raport de filiatie) Un pui de caprioara.
5. (Atributul arata apartenenta) Crengi de copac.
6. (Atributul arata autorul) Un tablou de Țuculescu.
7. (Atributul determinand substantive de origine verbala sau cu sens verbal, arata:) A) (Subiectul actiunii) Început de toamna; B) (Obiectul actiunii) Constructor de vagoane.
8. (Atributul exprima relatia) În ce priveste.
Prieten de joaca.
9. (Atributul arata locul) A) (locul existentei) Care se gaseste (in, la), din partea... ♢ (În nume topice) Filipestii de Padure; B) (punctul de plecare in spatiu) Plecarea de acasa; C) (atributul exprima concomitent si natura obiectului determinat) Aer de munte.
10. (Atributul arata timpul) Care traieste sau se petrece in timpul..., care dateaza din...
Planuiau amandoi viata lor de maine. ♢ Locutiune adjectiv De zi cu zi = zilnic.
11. (Atributul arata provenienta) Cizme de imprumut.
12. (Atributul arata destinatia obiectului determinat) Sala de dans.
13. (Atributul reprezinta termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusete de cupa. ♢ Locutiune adjectiv Fel de fel de... = felurite. II (Introduce un nume predicativ)
1. (Numele predicativ exprima natura obiectului determinat) Cine e de vina? ♢ Expresie A fi de... = a avea...
Suntem de aceeasi varsta. ♦ (Numele predicativ arata materia) Facut din...
Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprima apartenenta) Era de-ai nostri.
2. (Predicatul nominal, alcatuit din verbul „a fi” si un supin, exprima necesitatea) E de preferat sa vii. Iii (Introduce un complement circumstantial de loc)
1. (Complementul arata locul de plecare al actiunii) Din locul... (sau dintr-un loc).
Se ridica de jos.
2. Complementul arata locul unde se petrece actiunea) În, la. IV (Introduce un complement circumstantial de timp)
1. (Complementul arata momentul intitial al actiunii) Începand cu...
De maine.
2. (Complementul arata timpul in care se petrece actiunea) La, cu ocazia...
De Anul Nou merg la mama.
3. (Leaga elemente de acelasi fel care se succeda in timp) Dupa, cu: A) (in constructii cu functiune de complement circumstantial de timp) Zi de zi.
An de an; B) (in constructii cu functiune de complement circumstantial de mod) Fir de fir; C) (in constructii cu functiune de complement circumstantial de loc) Casa de casa = (in toate casele, pretutindeni); D) (in constructii cu functiune de complement direct) Om de om (= pe toti oamenii); E) in constructii cu functiune de subiect) Trece spre miazanoapte nor de nor.
4. (Complementul are sens iterativ) A vazut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstantial de cauza) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauza ca sunt (esti etcetera) sau eram (am fost etcetera)...
Și plangeam de suparata. VI. (Introduce un complement circumstantial de scop) Pentru.
Rosii de salata. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca sa..., pentru a... Vii (Introduce un complement circumstantial de mod)
1. (În loc. adverb ) De fapt.
De buna seama.
2. (Complementul arata cantitatea, masura) Usa inalta de trei metri. ♦ (Complementul arata mijlocul de schimbare, de cumparare sau de vanzare) În schimbul a..., cu..., pentru...
3. (Complementul are si sens consecutiv; in loc. adjectiv si adverb ) De moarte = ingrozitor, teribil.
De minune = admirabil.
De mama focului = cu mare intensitate, in gradul cel mai inalt.
4. (Complementul determina un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cat se poate de bine. ♦ (Determinand un adverb la gradul comparativ, complementul exprima gradul de comparatie) Mai presus de toate imi place muzica. Viii. (Introduce un complement circumstantial de relatie) În ce priveste, cat despre, privitor la...: A) (complementul determina un adjectiv) Bun de gura; B) (complementul determina o constructie folosita ca termen de comparatie) De iute, e iute ca focul; C) (complementul determina un verb) De foame as rabda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunari se convocau de sindicatul intreprinderii. X. (Introduce un complement indirect)
1. (Dupa verbe) S-a apropiat de mine.
2. (Dupa expresii verbale ca „e bine” si dupa interjetii ca „vai”) Pentru. ♢ Expresie A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una).
3. (Dupa verbe ca „a lua”, „a lasa” etcetera) Ca, drept.
M-a luat de nebun.
4. (În legatura cu constructii distributive) Pentru.
S-au impartit cate trei carti de om.
5. (Dupa adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etcetera) Bucuros de oaspeti. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a invata. XI. (În constructii cu functiune de complement direct)
1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din...
Învatam de toate.
2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce priveste, cu.
Am terminat de scris. ♢ Expresie A avea de (+ supin) = a trebui sa..., a voi...
3. (Pop.; inaintea unui verb la infinitiv) A incetat de a plange.
4. (În imprecatii) Bat-o Dumnezeu de baba. Xii. (În constructii cu functiune de subiect)
1. (Pop.; Constructia prepozitionala are sens partitiv) Scrie cu argintel, Ca de-acela-i putintel.
2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E usor de vazut. Xiii.
1. (Face legatura dintre numerale cardinale si substantivele determinate) A) (dupa majoritatea numeralelor cardinale de la 20 in sus) O mie de lei; B) (dupa numeralele cu valoare nehotarata, ca „zeci”, „sute” etcetera) Mii de fluturi mici albastri; C) (in structura numeralelor cardinale de la
20. 000 in sus, inaintea pluralului „mii”) O suta de mii.
2. (face legatura dintre articolul adjectival „cel, cea” si numeralul ordinal, incepand de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. Xiv. Element de compunere, formand cuvinte care se scriu impreuna, locutiuni care se scriu in doua sau mai multe cuvinte.
1. În adverbe sau locutiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seara etc;
2. În prepozitii sau locutiuni prepozitionale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindaratul etcetera
3. În conjunctii sau locutiuni conjunctionale, ca: de cum, de cand, de vreme ce, deoarece etcetera
4. (Rar) Formeaza substantive, adjective si verbe, ca: decurge, dedulci, demancare, deplin. – Limba Latina De.

Varianta definitie 5: DE5 pronume rel. invar. (Popular) Care, ce.
Omul de-l vazusi. – Etimologie necunoscuta

Varianta definitie 6: DE2- element des-.

Varianta definitie 7: DE1- pref. „eliminare, opozitie, indepartare, separare”. (< franceza de-, conform lat. de, fara)

Varianta definitie 8: DE pronume verifica cuvantul: care, ce.

Varianta definitie 9: DE conjunctie: verifica cuvantul: cand, daca.

Varianta definitie 10: DE prep.
1. (arata continutul). (Un pahar - apa.)
2. (temporal) cu, dupa. (Zi - zi.)
3. (local) in. (O trece - partea cealalta a drumului.)
4. (arata scopul) pentru. (Planta - samanta.)
5. (arata scopul) ca, drept, pentru, spre. (- incercare; - exemplu.)
6. (arata natura, provenienta) din. (Faina - porumb; masa - brad.)
7. (arata obiectul) (invechit) pregiur. (Avea grija - oaspeti.)
8. (arata obiectul) despre. (E vorba - el.)

Varianta definitie 11: DE conjunctie:
1. (conditional) daca. (Doar - n-ar veni astazi.)
2. (consecutiv) ca, incat, (invechit si popular) cat. (Gemea - iti era mai mare mila.)
3. (temporal) daca. (- va fi sa plec ...)
4. (completiv) sa, si. (Stai - ma asteapta.)

Varianta definitie 12: De conjct., prep., pr. invar.

Varianta definitie 13: De/dec interjectie

Varianta definitie 14: DE3 interjectie 1) (se foloseste pentru a exprima o atitudine de neincredere, nedumerire, sovaiala, nepasare etcetera) De, ce sa faci. 2) (se foloseste pentru a indemna caii la mers). /Onomat.

Varianta definitie 15: DE2 prep. 1) (exprima un raport calificativ, indicand apartenenta, calitatea, provenienta, timpul, locul, originea, destinatia, posesorul etcetera) Un pahar de apa.
Voce de barbat.
O felie de paine.
Moara de vant.
Masina de spalat.
Lucru de mana.
Schimb de pareri.
Coleg de clasa.
Gazeta de perete. 2) (exprima raporturi circumstantiale, indicand modul, timpul, locul, cauza, scopul etcetera) Se face de rusine.
A plecat de ieri.
Pleaca de acolo.
Lucreaza de ieri.
A repetat de mai multe ori.
Bun de glume.
Bun de vanzare. 3) (exprima raporturi completive, indicand obiectul, agentul unei actiuni) Are de lucru.
S-a aflat de el.
Este demn de lauda. 4) (serveste drept indice al supinului) De vandut.
De leganat.
De invatat. 5) (exprima raporturi spatiale, indicand locul situarii dincolo de un oarecare obiect) S-a uitat de dupa usa.
A aparut de dupa deal. 6) (exprima raporturi temporale, indicand momentul initial) A veni de cu zori.
Culcatul de cu seara... 7) (exprima raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confectionate de catre tarani. 8) (exprima raporturi spatiale, indicand locul situarii) S-a sculat de la masa.
A plecat de la oras. 9) (exprima raporturi temporale, indicand momentul initial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprima raporturi spatiale, relevand locul situat in imediata apropiere de ceva sau de cineva.) S-a dus de langa casa.
Livada de linga sat. 11) (exprima raporturi spatiale, indicand locul de la suprafata unui obiect) A strange recolta de pe camp.
Fructele de pe copac. 12) (exprima raporturi temporale, indicand momentul initial cu o anumita aproximatie) S-a eliberat de pe la amiaza. 13) (exprima raporturi relationale, indicand obiectul de referire) Sectia agricola de pe langa Guvernul Moldovei. 14) (exprima raporturi locative, indicand locul de dincolo de ceva) Vesti de peste hotare. 15) (exprima raporturi locative, indicand locul cu o anumita aproximatie) Au aparut de prin alte localitati.
Oameni de prin partile Orheiului. 16) (exprima raporturi temporale, indicand momentul initial cu o anumita aproximatie) Lucreaza de prin luna august. 17) (exprima raporturi spatiale, indicand locul dintre mai multe obiecte) Spatiul de printre cladiri. 18) (exprima raporturi calificative limitative, indicand momentul final) Sfortarile de pana acum. 19) (exprima raporturi calificative limitative, indicand un oarecare fapt ce constituie o limita) Situatia social-politica de pana la razboi. 20) (exprima raporturi spatiale, indicand locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub masina. /<lat. de

Varianta definitie 16: DE1 conjunctie: 1) (exprima un raport conditional) Daca; in caz ca. De voi prinde a canta, muntii toti s-or legana. 2) (exprima un raport concesiv) Cu toate ca; desi. 3) (exprima un raport completiv) Ca. Se intampla de pleaca mai inainte. 4) Și. Pleaca de-ti fa datoria. 5) Ori. De plecam, de nu plecam, ramane totul neschimbat. /conform limba albaneza de

Varianta definitie 17: De prep. –
1. Indica punctul de provenienta: de undeva, de dincolo de moarte (Goga). –
2. Indica motivul, cauza: degetele rebegite de frig (Macedonski). –
3. Din (indica ceea ce contine): o cupa de aur (Balcescu). –
4. Cu (indica ceea ce contine). –
5. Indica echivalenta cu o unitate de masura. –
6. (Înv.) Prin (indica mijlocul): de bunatatea fapturiei cunosc pre Ziditoriu (Coresi). –
7. Pentru (indica scopul sau finalitatea): cum doreste cerbul fintina (Dosoftei); Florica nu-i de tine (Alecsandri). –
8. Indica separatia. –
9. Functie partitiva: de toate cele ce i-au trebuit (Neculce). –
10. Functie distributiva. –
11. Functie ordinala. –
12. La (indica directia). –
13. (Înv.) Ca, decit (functie comparativa): de vulpile si pasarile mai sarac iaste (Coresi), (astazi se prefera decit). –
14. Functie atributiva: ai facut moarte de Grec (Alecsandri); nevasta i-a murit de tinara (Sadoveanu). –
15. Care (functie relativa): era un om de avea o rana (Dosoftei). –
16. Functie copulativa: prostul de Ion. –
17. Functie expletiva: ori tu n’ai vazut de-un zid pasarit (Popular Tocilescu). – Mr., megl. di, istr. de.
Limba Latina de (Puscariu 491; Candrea-Dens., 474; REW 2488; Tiktin); conform limba italiana di, prov., franceza, cat., sp., port. de.
Conform: cuvintul urmator.
În compunerea de-a forma cu substantiv si adjectiv un mare numar de locutiuni adverb Conform: Moser 418-
20. Comp. daca, conjunctie: (de cind, cind, introduce o subordonata temporala; cu conditia, introduce o subordonata conditionala), rezultat al lui de si ca, conform franceza dès que sp. desde que.
Compunerea ar putea fi romanica, forma intermediara deaca, cu e diftongat, apare in secolul XVI-XVII (Tiktin si Scriban o considera a proveni de la de si ca).
Conform: N. Draganu, Conj. de si daca, Dacor., III, 251-
84. Miklosich, Et.
Wb., deducea din rom. rut. dak „astfel”, bulgara dakle „astazi”, ceea ce nu pare posibil (conform Berneker 177).
Decit, conjunctie: (ca, introduce al doilea membru al unei comparatii de neegalitate; ci, mai curind, contrapune un concept afirmativ unui concept negativ anterior; numai, doar, functie adverb ), de la de si cit (conform numaidecit, adverb , imediat; nicidecit adverb , in nici un caz).
Deci, adverb (atunci; prin urmare, asa fiind, introduce concluzia unui silogism), de la de si aci (invechit, deci), conform de aci inainte, franceza dorenavant.
Din, prep. (de la, indica punctul de plecare, inceputul, momentul initial, cauza, materia, instrumentul, modul, partea), comp. de la de si in (in texte din secolul XVI, dein, den).
Conform: dintre, prep. (de) comp. de la de si intre, conform gal. cuvant invechit dentre; dintru, prep. (de la), comp. de la de si intru. – Din (mr., megl. din) formeaza de asemenea loc. adverb , conform dinafara; dinapoi; dinauntru; dincoace; dincolo; dindata etcetera În general, acestor comp. le corespund formatiile respective cu prep. in: inafara, inapoi, etcetera Conform: dar.

Varianta definitie 18: De conjunctie: –
1. Și (functie copulativa): abia au scapat putinei de au fugit (Neculce). –
2. Pentru (functie consecutiva): fu trimis de linisti tulburarile (Balcescu); se uscase de se facuse cirlig (Ispirescu). –
3. Daca (functie conditionala): de nu era barbatu-meu, puteai sa mori (Alecsandri).
Este neindoios cuvint identic cu prep. de.
Functia copulativa coincide cu uzul lui de relativ (15 si 16); iar functia consecutiva coicide cu uzul lui de 7 anterior.
Totusi, se considera adesea ca este vorba de un cuvint diferit; dupa Cihac, II, 92, ar deriva de la conjunctie: limba slava (veche) de, limba rusa de „pentru ca”, slov. de „pentru ca”; iar Tiktin se gindeste la limba albaneza the „si”.

Varianta definitie 19: De interjectie – Ia te uita, asta-i acum (exprima o reticenta, adesea pur si simplu emfatica).
Varianta (Moldova) dec, deh. – Mr. de.
Creatie expresiva, conform limba neogreaca: ντέ, limba albaneza, limba sarba:, cr. de.
Hasdeu, Cuv. din Batrini, I, 275 credea ca este vorba de un cuvint dac.

Varianta definitie 20: De-. – Prefix neologic, care adauga anumitor cuvinte ideea de privatiune sau suprimare: decolora, denatura, deplasa etcetera În marea majoritate a cazurilor, apartine imprumuturilor straine, in general din franceza; nu pare a fi fost productiv in cadrul rom.

Varianta definitie 21: De1 conjct., prep.

Varianta definitie 22: De2 / dec / deh interjectie

Varianta definitie 23: De3 (popular) pr. invar.