Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul De

1 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE¹ conjunctie: I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și” introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.: leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă... IV. (În expresie) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Conform: limba albaneza d e.

2 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE² interjectie 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de ce să-ți fac; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Varianta: (1, reg.) dă, (2, popular) dec interjectie] – Onomatopee.

3 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE³ interjectie Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

4 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) a) (Subiectul acțiunii) Început de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ♢ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine. ♢ Locutiune adjectiv De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă. ♢ Locutiune adjectiv Fel de fel de... = felurite. II (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină? ♢ Expresie A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul intițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) Casă de casă = (în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) în construcții cu funcțiune de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etcetera) sau eram (am fost etcetera)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adverb ) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adjectiv și adverb ) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” si după interjeții ca „vai”) Pentru. ♢ Expresie A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etcetera) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etcetera) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățăm de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. Am terminat de scris. ♢ Expresie A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etcetera) Mii de fluturi mici albaștri; c) (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară etc; 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etcetera 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etcetera 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin. – Limba Latina de.

5 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE⁵ pronume rel. invar. (Popular) Care, ce. Omul de-l văzuși. – Etimologie necunoscuta

6 * Cuvantul cu diacritice: de-
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE²- element des-.

7 * Cuvantul cu diacritice: de-
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE¹- pref. „eliminare, opoziție, îndepărtare, separare”. (< franceza de-, conform lat. de, fără)

8 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE pronume verifica cuvantul: care, ce.

9 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE conjunctie: verifica cuvantul: când, dacă.

10 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE prep. 1. (arată conținutul). (Un pahar - apă.) 2. (temporal) cu, după. (Zi - zi.) 3. (local) în. (O trece - partea cealaltă a drumului.) 4. (arată scopul) pentru. (Plantă - sămânță.) 5. (arată scopul) ca, drept, pentru, spre. (- încercare; - exemplu.) 6. (arată natura, proveniența) din. (Făină - porumb; masă - brad.) 7. (arată obiectul) (învechit) pregiur. (Avea grijă - oaspeți.) 8. (arată obiectul) despre. (E vorba - el.)

11 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE conjunctie: 1. (condițional) dacă. (Doar - n-ar veni astăzi.) 2. (consecutiv) că, încât, (învechit și popular) cât. (Gemea - îți era mai mare mila.) 3. (temporal) dacă. (- va fi să plec ...) 4. (completiv) să, și. (Stai - mă așteaptă.)

12 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de conjcț., prep., pr. invar.

13 * Cuvantul cu diacritice: dedec
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de/dec interjectie

14 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE³ interjectie 1) (se folosește pentru a exprima o atitudine de neîncredere, nedumerire, șovăială, nepăsare etcetera) De, ce să faci. 2) (se folosește pentru a îndemna caii la mers). /Onomat.

15 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE² prep. 1) (exprimă un raport calificativ, indicând apartenența, calitatea, proveniența, timpul, locul, originea, destinația, posesorul etcetera) Un pahar de apă. Voce de bărbat. O felie de pâine. Moară de vânt. Mașină de spălat. Lucru de mână. Schimb de păreri. Coleg de clasă. Gazetă de perete. 2) (exprimă raporturi circumstanțiale, indicând modul, timpul, locul, cauza, scopul etcetera) Se face de rușine. A plecat de ieri. Pleacă de acolo. Lucrează de ieri. A repetat de mai multe ori. Bun de glume. Bun de vânzare. 3) (exprimă raporturi completive, indicând obiectul, agentul unei acțiuni) Are de lucru. S-a aflat de el. Este demn de laudă. 4) (servește drept indice al supinului) De vândut. De legănat. De învățat. 5) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării dincolo de un oarecare obiect) S-a uitat de după ușă. A apărut de după deal. 6) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) A veni de cu zori. Culcatul de cu seară... 7) (exprimă raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confecționate de către țărani. 8) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării) S-a sculat de la masă. A plecat de la oraș. 9) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprimă raporturi spațiale, relevând locul situat în imediată apropiere de ceva sau de cineva.) S-a dus de lângă casă. Livada de lingă sat. 11) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul de la suprafața unui obiect) A strânge recolta de pe câmp. Fructele de pe copac. 12) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) S-a eliberat de pe la amiază. 13) (exprimă raporturi relaționale, indicând obiectul de referire) Secția agricolă de pe lângă Guvernul Moldovei. 14) (exprimă raporturi locative, indicând locul de dincolo de ceva) Vești de peste hotare. 15) (exprimă raporturi locative, indicând locul cu o anumită aproximație) Au apărut de prin alte localități. Oameni de prin părțile Orheiului. 16) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) Lucrează de prin luna august. 17) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul dintre mai multe obiecte) Spațiul de printre clădiri. 18) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând momentul final) Sforțările de până acum. 19) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând un oarecare fapt ce constituie o limită) Situația social-politică de până la război. 20) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub mașină. lat. de

16 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: DE¹ conjunctie: 1) (exprimă un raport condițional) Dacă; în caz că. De voi prinde a cânta, munții toți s-or legăna. 2) (exprimă un raport concesiv) Cu toate că; deși. 3) (exprimă un raport completiv) Că. Se întâmplă de pleacă mai înainte. 4) Și. Pleacă de-ți fă datoria. 5) Ori. De plecăm, de nu plecăm, rămâne totul neschimbat. /conform limba albaneza de

17 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de prep. – 1. Indică punctul de proveniență: de undeva, de dincolo de moarte (Goga). – 2. Indică motivul, cauza: degetele rebegite de frig (Macedonski). – 3. Din (indică ceea ce conține): o cupă de aur (Bălcescu). – 4. Cu (indică ceea ce conține). – 5. Indică echivalența cu o unitate de măsură. – 6. (Înv.) Prin (indică mijlocul): de bunătatea făpturiei cunosc pre Ziditoriu (Coresi). – 7. Pentru (indică scopul sau finalitatea): cum dorește cerbul fîntîna (Dosoftei); Florica nu-i de tine (Alecsandri). – 8. Indică separația. – 9. Funcție partitivă: de toate cele ce i-au trebuit (Neculce). – 10. Funcție distributivă. – 11. Funcție ordinală. – 12. La (indică direcția). – 13. (Înv.) Ca, decît (funcție comparativă): de vulpile și păsările mai sărac iaste (Coresi), (astăzi se preferă decît). – 14. Funcție atributivă: ai făcut moarte de Grec (Alecsandri); nevasta i-a murit de tînără (Sadoveanu). – 15. Care (funcție relativă): era un om de avea o rană (Dosoftei). – 16. Funcție copulativă: prostul de Ion. – 17. Funcție expletivă: ori tu n’ai văzut de-un zid păsărit (Popular Tocilescu). – Mr., megl. di, istr. de. Limba Latina de (Pușcariu 491; Candrea-Dens., 474; REW 2488; Tiktin); conform limba italiana di, prov., franceza, cat., sp., port. de. Conform: cuvîntul următor. În compunerea de-a forma cu substantiv și adjectiv un mare număr de locuțiuni adverb Conform: Moser 418-20. Comp. dacă, conjunctie: (de cînd, cînd, introduce o subordonată temporală; cu condiția, introduce o subordonată condițională), rezultat al lui de și că, conform franceza des que sp. desde que. Compunerea ar putea fi romanică, forma intermediară deacă, cu e diftongat, apare în secolul XVI-XVII (Tiktin și Scriban o consideră a proveni de la de și ca). Conform: N. Drăganu, Conj. de și dacă, Dacor., III, 251-84. Miklosich, Et. Wb., deducea din rom. rut. dak „astfel”, bulgara dakle „astăzi”, ceea ce nu pare posibil (conform Berneker 177). Decît, conjunctie: (ca, introduce al doilea membru al unei comparații de neegalitate; ci, mai curînd, contrapune un concept afirmativ unui concept negativ anterior; numai, doar, funcție adverb ), de la de și cît (conform numaidecît, adverb , imediat; nicidecît adverb , în nici un caz). Deci, adverb (atunci; prin urmare, așa fiind, introduce concluzia unui silogism), de la de și aci (învechit, deci), conform de aci înainte, franceza dorenavant. Din, prep. (de la, indică punctul de plecare, începutul, momentul inițial, cauza, materia, instrumentul, modul, partea), comp. de la de și în (în texte din secolul XVI, deîn, den). Conform: dintre, prep. (de) comp. de la de și între, conform gal. cuvant invechit dentre; dintru, prep. (de la), comp. de la de și întru. – Din (mr., megl. din) formează de asemenea loc. adverb , conform dinafară; dinapoi; dinăuntru; dincoace; dincolo; dindată etcetera În general, acestor comp. le corespund formațiile respective cu prep. în: înafară, înapoi, etcetera Conform: dar.

18 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de conjunctie: – 1. Și (funcție copulativă): abia au scăpat puținei de au fugit (Neculce). – 2. Pentru (funcție consecutivă): fu trimis de liniști tulburările (Bălcescu); se uscase de se făcuse cîrlig (Ispirescu). – 3. Dacă (funcție condițională): de nu era bărbatu-meu, puteai să mori (Alecsandri). Este neîndoios cuvînt identic cu prep. de. Funcția copulativă coincide cu uzul lui de relativ (15 și 16); iar funcția consecutivă coicide cu uzul lui de 7 anterior. Totuși, se consideră adesea că este vorba de un cuvînt diferit; după Cihac, II, 92, ar deriva de la conjunctie: limba slava (veche) de, limba rusa de „pentru că”, slov. de „pentru ca”; iar Tiktin se gîndește la limba albaneza the „și”.

19 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de interjectie – Ia te uită, asta-i acum (exprimă o reticență, adesea pur și simplu emfatică). Varianta (Moldova) dec, deh. – Mr. de. Creație expresivă, conform limba neogreaca: ντέ, limba albaneza, limba sarba:, cr. de. Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 275 credea că este vorba de un cuvînt dac.

20 * Cuvantul cu diacritice: de-
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de-. – Prefix neologic, care adaugă anumitor cuvinte ideea de privațiune sau suprimare: decolora, denatura, deplasa etcetera În marea majoritate a cazurilor, aparține împrumuturilor străine, în general din franceza; nu pare a fi fost productiv în cadrul rom.

21 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de¹ conjcț., prep.

22 * Cuvantul cu diacritice: de dec deh
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de² / dec / deh interjectie

23 * Cuvantul cu diacritice: de
Cuvantul fara diacritice: de

Definitie: de³ (popular) pr. invar.