1
Denominativ, -ă, denominativi, -e, adjectiv, substantiv neutru
1. Adjectiv Care denumește.
Verb denominativ = verb derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv.
2. Substantiv neutru Cuvânt derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv. – Din franceză Denominatif, latină Denominativus.
1. Adjectiv Care denumește.
Verb denominativ = verb derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv.
2. Substantiv neutru Cuvânt derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv. – Din franceză Denominatif, latină Denominativus.
DEX – dicționarul explicativ
2
Denominativ, -ă adjectiv, substantiv neutru (cuvânt) care servește pentru a denumi. o verb denominativ = verb derivat de la un substantiv sau adjectiv. (< franceză denominatif, latină denominativus)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Denominativ denominativă (denominativi, denominative) 1) Care denumește. 3) și substantival (despre cuvinte) Care derivă de la un nume (adjectiv sau substantiv). /<franceză denominatif, latină denominativus
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Denominativ, -ă adjectiv Care denumește. substantiv neutru Cuvânt derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv.
Verb denominativ = verb derivat de la un nume. [< franceză denominatif, conform latină denominativus].
Verb denominativ = verb derivat de la un nume. [< franceză denominatif, conform latină denominativus].
DN – dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Denominativ adjectiv → nominativ
DOOM – dicționarul ortografic
6
Denominativ substantiv neutru, plural denominative
DOOM – dicționarul ortografic