Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Obiectiv -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: obiectív -ă
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV, -Ă, obiectivi, -e, adjectiv , substantiv neutru I. Adjectiv 1. (Fil.) Care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. ♢ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susține existența unei idei absolute, mistice, independente de conștiința omenească și prin a cărei dezvoltare ia naștere lumea materială. 2. Care are însușirea de a reda realitatea în chip nefalsificat, detașat de impresii subiective; nepărtinitor, imparțial; obiectivist (2). 3. (Gram.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. Reflexiv obiectiv. II. Substantiv neutru: 1. Sistem optic convergent, format din una sau mai multe lentile care intră în construcția unui aparat optic (de fotografiat, microscop, lunetă etcetera), fiind îndreptat spre obiectul studiat. 2. Porțiune de teren, localitate, fortăreață etcetera care prezintă interes în timp de război. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. 3. Figurativ Scop, țintă, țel. ♦ (Concretizat) Ceea ce urmează să fie realizat, construit etcetera – Din franceza objectif.

2 * Cuvantul cu diacritice: obiectiv
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: Obiectiv antonim: subiectiv

3 * Cuvantul cu diacritice: obiectív
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV adjectiv , substantiv 1. adjectiv verifica cuvantul: real. 2. adjectiv material. 3. adjectiv verifica cuvantul: drept. 4. substantiv cauză. 5. substantiv verifica cuvantul: scop. 6. substantiv verifica cuvantul: țintă. 7. substantiv (FOTO) obiectiv (fotografic) = fotoobiectiv; obiectiv superangular = obiectiv superunghiular; obiectiv superunghiular = obiectiv superangular. 8. verifica cuvantul: întreprindere.

4 * Cuvantul cu diacritice: obiectív
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: obiectiv adjectiv m. (silabe -biec-; mf. ob-), plural obiectivi; f. singular obiectivă, plural obiective

5 * Cuvantul cu diacritice: obiectív
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: obiectiv substantiv neutru (silabe -biec-; mf. ob-), plural obiective

6 * Cuvantul cu diacritice: obiectív -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV² -ă (-i, -e) 1) și adverbial (despre persoane sau despre manifestările lor) Care denotă exactitate în procesul de reflectare a realității; nefalsificat; veridic. 2) filoz. (în opoziție cu subiectiv) Care există în afara conștiinței și independent de ea; cu existență independentă. franceza objectif

7 * Cuvantul cu diacritice: obiectív -e
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV¹ -e n. 1) cuvant ce tine de fizica Lentilă (sau sistem de lentile convergente), făcând parte dintr-un aparat optic (lunetă, microscop, aparat de fotografiat etcetera), care este orientată spre obiectul supus cercetării. 2) Punct asupra căruia este orientată o operație militară; țintă. 3) figurat Scop precis spre care tinde cineva. franceza objectif

8 * Cuvantul cu diacritice: obiectív
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV substantiv neutru 1. Lentilă sau sistem optic care formează într-o lunetă, într-un microscop, într-un aparat fotografic etcetera o imagine reală a obiectului observat. 2. Loc, punct, localitate etcetera care constituie ținta unei acțiuni militare. ♦ Ținta asupra căreia se trage cu o armă de foc. 3. Întreprindere, uzină, construcție etcetera care urmează să fie realizată. ♦ Loc care prezintă interes pentru turiști. ♦ (Figurat) Scop, țel, țintă. [Pronume o-biec-. / conform franceza objectif].

9 * Cuvantul cu diacritice: obiectív -ă
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV, -Ă adjectiv 1. (Op. s u b i e c t i v) Existent în afara conștiinței omului și independent de ea. 2. Imparțial. 3. Referitor la obiect (4). [Conform: franceza objectif, limba latina obiectivus].

10 * Cuvantul cu diacritice: !obiectív
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: obiectiv¹ (-biec-) adjectiv m., plural obiectivi; f. obiectivă, plural obiective

11 * Cuvantul cu diacritice: !obiectív
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: obiectiv² (-biec-) substantiv neutru, plural obiective

12 * Cuvantul cu diacritice: obiectív -ă
Cuvantul fara diacritice: obiectiv

Definitie: OBIECTIV, -Ă I. adjectiv 1. existent în afara conștiinței și independent de ea. 2. imparțial. 3. referitor la obiect (6). II. substantiv neutru 1. lentilă, sistem de lentile care formează o imagine reală a obiectului observat într-o lunetă, într-un microscop, aparat fotografic etcetera 2. loc, punct, localitate etcetera care constituie ținta unei acțiuni militare. ♢ țintă asupra căreia se trage cu o armă de foc. 3. întreprindere, uzină, construcție etcetera care urmează să fie realizată. 4. loc care prezintă interes pentru turiști. 5. (figurativ) intenție, scop, țel, țintă. (< franceza objectif, limba latina obiectivus)