Destina
Definitie, sens si explicatie
1Destina, destinez, verb I. Tranzitiv
1. A stabili, a hotari (ceva) dinainte, in vederea unui scop; a harazi.
2. A hotari dinainte soarta unei fiinte sau a unui lucru; a ursi, a meni, a sorti, a predestina. – Din franceza Destiner, limba latina Destinare.
1. A stabili, a hotari (ceva) dinainte, in vederea unui scop; a harazi.
2. A hotari dinainte soarta unei fiinte sau a unui lucru; a ursi, a meni, a sorti, a predestina. – Din franceza Destiner, limba latina Destinare.
2Destina verb tr.
1. a stabili, a hotari, a indica (ceva) pentru un scop anumit.
2. a meni, a sorti; a dedica, a consacra. (< franceza destiner, limba latina destinare)
1. a stabili, a hotari, a indica (ceva) pentru un scop anumit.
2. a meni, a sorti; a dedica, a consacra. (< franceza destiner, limba latina destinare)
3Destina verb
1. verifica cuvantul: harazi.
2. verifica cuvantul: predestina.
3. a harazi, a meni, a supune. (Padurea aceasta este - taierii.)
4. verifica cuvantul: consacra.
5. verifica cuvantul: afecta.
1. verifica cuvantul: harazi.
2. verifica cuvantul: predestina.
3. a harazi, a meni, a supune. (Padurea aceasta este - taierii.)
4. verifica cuvantul: consacra.
5. verifica cuvantul: afecta.
4Destina verb, indicativ prezent 1 singular destinez, 3 singular si plural destineaza
5A destina -ez tranzitiv l) A stabili dinainte prin destin. 2) (desfasurarea unor evenimente) A fixa din timp; a meni. 3) A prepara din timp si temeinic. 4) (viata, tinerete etcetera) A oferi in intregime; a dedica; a consacra. 5) verifica cuvantul: A predestina. /<fr. destiner, limba latina destinare
6Destina verb I. tr.
1. A stabili, a hotari, a indica (ceva) pentru un scop anumit.
2. A meni, a sorti. [P.i. -nez si destin. / < franceza destiner, limba italiana, limba latina destinare].
1. A stabili, a hotari, a indica (ceva) pentru un scop anumit.
2. A meni, a sorti. [P.i. -nez si destin. / < franceza destiner, limba italiana, limba latina destinare].