Diferențiere
Definitie, sens si explicatie
1Diferențiére, diferentieri, substantiv feminin Faptul de a (se) diferentia. [Pronuntat: -ti-e-] – Verifica cuvantul: Diferentia.
2Diferențiére substantiv feminin
1. actiunea de a diferentia.
2. proces prin care se realizeaza analiza insusirilor deosebite ale obiectelor in cadrul perceptiilor. ♢ (fonetica) modificare sau disparitie a unui sunet intr-un cuvant sub influenta unui alt sunet, identic sau asemanator, din acelasi cuvant. (< diferentia)
1. actiunea de a diferentia.
2. proces prin care se realizeaza analiza insusirilor deosebite ale obiectelor in cadrul perceptiilor. ♢ (fonetica) modificare sau disparitie a unui sunet intr-un cuvant sub influenta unui alt sunet, identic sau asemanator, din acelasi cuvant. (< diferentia)
3Diferențiére substantiv verifica cuvantul: deosebire.
4Diferentiere substantiv feminin (silabe -ti-e-), g.-d. art. diferentierii; plural diferentieri
5Diferențiére substantiv feminin
1. Faptul de a crea o diferenta; deosebire; separare. ♦ Proces prin care se realizeaza analiza insusirilor deosebite ale obiectelor in cadrul perceptiilor. ♦ (Fonetica) Modificare a unui sunet fata de altul neaccentuat.
2. Operatie matematica prin care se obtine diferentiala unei functii. [< Diferentia].
1. Faptul de a crea o diferenta; deosebire; separare. ♦ Proces prin care se realizeaza analiza insusirilor deosebite ale obiectelor in cadrul perceptiilor. ♦ (Fonetica) Modificare a unui sunet fata de altul neaccentuat.
2. Operatie matematica prin care se obtine diferentiala unei functii. [< Diferentia].