Dizenteric -ă
Definitie, sens si explicatie
1Dizentéric, -ă, dizenterici, -ce, adjectiv , substantiv masculin si feminin:
1. Adjectiv De dizenterie, privitor la dizenterie.
2. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) care este bolnava de dizenterie. – Din franceza Dysenterique, limba latina Dysentericus.
1. Adjectiv De dizenterie, privitor la dizenterie.
2. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) care este bolnava de dizenterie. – Din franceza Dysenterique, limba latina Dysentericus.
2Dizentéric, -ă adjectiv, substantiv masculin f. (suferind) de dizenterie. (< franceza dysenterique, limba latina dysentericus)
3Dizenteric adjectiv m., substantiv masculin (silabe mf. diz-), plural dizenterici; f. singular dizenterica, plural dizenterice
4Dizentéric -ca (-ci, -ce) 1) Care tine de dizenterie; propriu dizenteriei. Acces -. 3) si substantival Care sufera de dizenterie; bolnav de dizenterie. Pacient -. /<fr. dysenterique, limba latina dysentericus
5Dizentéric, -ă adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Suferind) de dizenterie. [< franceza dysenterique].