Dovedi
Definitie, sens si explicatie
1Dovedi verb I.
1. verifica cuvantul: confirma.
2. verifica cuvantul: demonstra.
3. verifica cuvantul: manifesta.
4. a argumenta, a demonstra, a intari, a proba, a sustine. (si-a - temeinic ideile.) Ii. verifica cuvantul: prididi.
1. verifica cuvantul: confirma.
2. verifica cuvantul: demonstra.
3. verifica cuvantul: manifesta.
4. a argumenta, a demonstra, a intari, a proba, a sustine. (si-a - temeinic ideile.) Ii. verifica cuvantul: prididi.
2Dovedi vb verifica cuvantul: asasina, bate, birui, ispravi, incheia, infrange, intrece, invinge, omori, sfarsi, suprima, termina, ucide.
3Dovedi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural dovedesc, imperfect 3 singular dovedea; conjunctie: prezent 3 singular si plural dovedeasca
4A dovedi -esc tranzitiv 1) A adeveri prin dovezi sau prin fapte concrete; a demonstra; a proba; a arata; a atesta. 2) pop.
A infrange intr-o lupta sau intr-o intrecere; a invinge; a bate; a dispune; a birui. 3) A lasa in urma; a intrece; a depasi. 4) A duce pana la capat; a ispravi; a incheia; a termina. 5) (vina) A demonstra prin dovezi sigure. 6) A insemna prin sine; a vadi in mod clar. /<sl. dovesti
A infrange intr-o lupta sau intr-o intrecere; a invinge; a bate; a dispune; a birui. 3) A lasa in urma; a intrece; a depasi. 4) A duce pana la capat; a ispravi; a incheia; a termina. 5) (vina) A demonstra prin dovezi sigure. 6) A insemna prin sine; a vadi in mod clar. /<sl. dovesti
5Dovedi (dovedesc, dovedit), verb –
1. A arata, a demonstra. –
2. a atesta, a indica. –
3. A invinge, a razbi.
Sl. dovesti, dovedǫ „a argumenta” (Miklosich, Slaw.
Elem., 21; Cihac, Ii, 100; Conev 98), conform bulgara doveždam „conduc”, doveden „condus”. – Derivat dovada, substantiv feminin (proba, marturie, evidenta), postverbal (dupa Conev 98, din limba slava (veche) dovadŭ, bulgara dovod); dovadnic, substantiv masculin (invechit, martor); dovedeala, substantiv feminin (demonstratie, marturie); doveditor, adjectiv (care dovedeste, care adevereste); nedovedit, adjectiv (care nu poate fi dovedit; incert; Arg., frumos, fain, fara seaman).
1. A arata, a demonstra. –
2. a atesta, a indica. –
3. A invinge, a razbi.
Sl. dovesti, dovedǫ „a argumenta” (Miklosich, Slaw.
Elem., 21; Cihac, Ii, 100; Conev 98), conform bulgara doveždam „conduc”, doveden „condus”. – Derivat dovada, substantiv feminin (proba, marturie, evidenta), postverbal (dupa Conev 98, din limba slava (veche) dovadŭ, bulgara dovod); dovadnic, substantiv masculin (invechit, martor); dovedeala, substantiv feminin (demonstratie, marturie); doveditor, adjectiv (care dovedeste, care adevereste); nedovedit, adjectiv (care nu poate fi dovedit; incert; Arg., frumos, fain, fara seaman).