Dura
Definitie, sens si explicatie
1Dura3, pers. 3 dureaza, verb I. Intranzitiv
1. (Despre actiuni in desfasurare) A tine un anumit timp, a se desfasura intr-o anumita perioada de timp. ♦ A persista, a dainui, a se mentine.
2. (Despre lucruri) A se mentine (multa vreme) in stare buna; a fi trainic. – Din franceza Durer, limba latina Durare.
1. (Despre actiuni in desfasurare) A tine un anumit timp, a se desfasura intr-o anumita perioada de timp. ♦ A persista, a dainui, a se mentine.
2. (Despre lucruri) A se mentine (multa vreme) in stare buna; a fi trainic. – Din franceza Durer, limba latina Durare.
2Dura2, durez, verb I.tranzitiv
1. A construi, a zidi, a cladi. ♦ A aseza un stog, o claie etcetera
2. A face, a confectiona, a alcatui (un obiect).
3. A aprinde focul. – Limba Latina Dolare.
1. A construi, a zidi, a cladi. ♦ A aseza un stog, o claie etcetera
2. A face, a confectiona, a alcatui (un obiect).
3. A aprinde focul. – Limba Latina Dolare.
3Dura1 interjectie Cuvant care imita zgomotul produs de un lucru care se rostogoleste sau se invarteste repede. ♢ Locutiune adverb De-a dura = peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. ♢ Expresie Dur in jos, dur in sus sau dur la deal, dur la vale sau dur in car, dur in caruta sau dur incoace, dur incolo, exprima o miscare continua sau un schimb de vorbe prelungit, o ezitare, o chibzuire indelungata. [Varianta: Dur interjectie] – Onomatopee.
4A dura antonim: a strica, a demola
5Dura verb tr.
1. a tine, a se desfasura un anumit timp.
2. a dainui, a persista, a fi rezistent, durabil. (< franceza durer, limba latina durare)
1. a tine, a se desfasura un anumit timp.
2. a dainui, a persista, a fi rezistent, durabil. (< franceza durer, limba latina durare)
6Dura verb verifica cuvantul: construi.
7Dura verb
1. verifica cuvantul: dainui.
2. verifica cuvantul: mentine.
3. a tine. (Spectacolul - doua ore.)
4. a se pastra, a rezista, a tine. (O incaltaminte care - mult.)
1. verifica cuvantul: dainui.
2. verifica cuvantul: mentine.
3. a tine. (Spectacolul - doua ore.)
4. a se pastra, a rezista, a tine. (O incaltaminte care - mult.)
8Dura/dur interjectie
9Dura/dur interjectie
10Dura (a construi, a face, a se desfasura in timp) verb, indicativ prezent 1 singular durez, 3 singular si plural dureaza
11Dura mater n. anat.
Membrana externa, fibroasa si rezistenta a meningelui. /<lat. dura-mater
Membrana externa, fibroasa si rezistenta a meningelui. /<lat. dura-mater
12A dura2 -ez intranzitiv 1) (despre actiuni) A se desfasura in timp; a tine; a continua; a se prelungi. 2) A-si perpetua existenta; a continua sa fie; a dainui; a starui; a persista. /<fr. durer, limba latina durare
13Dura interj. verifica cuvantul: Dur2. ♢ De-a dura de-a rostogolul; de-a berbeleacul. /Onomat.
14A dura1 -ez tranzitiv 1) (cladiri, case etcetera) A realiza prin lucrari de constructie; a ridica; a cladi; a zidi; a inalta; a construi; a edifica. 2) (stoguri, girezi, dai) A ridica prin asezarea materialului in straturi; a cladi. 3) (obiecte) A produce prin munca. 4) (foc) A face sa se aprinda. /<lat. dolare
15Dura verb I. tr.
1. A tine, a se desfasura un anumit timp, o anumita perioada.
2. A dainui, a se mentine.
3. A se mentine in viata, a trai.
4. (Despre obiecte) A fi trainic, tare, rezistent, durabil. [< franceza durer, limba italiana, limba latina durare].
1. A tine, a se desfasura un anumit timp, o anumita perioada.
2. A dainui, a se mentine.
3. A se mentine in viata, a trai.
4. (Despre obiecte) A fi trainic, tare, rezistent, durabil. [< franceza durer, limba italiana, limba latina durare].
16Dura (durez, durat), verb –
1. A ciopli lemnul. –
2. A edifica, a construi. – Mr. dor, durari.
Limba Latina dolāre (Cihac, I, 84; Puscariu 560; Candrea-dens., 524; Rew 2718), conform limba albaneza duruem, calabr. dulare, sp. dolar. – Derivat duratura, substantiv feminin (surcele de cioplitura, aschii).
1. A ciopli lemnul. –
2. A edifica, a construi. – Mr. dor, durari.
Limba Latina dolāre (Cihac, I, 84; Puscariu 560; Candrea-dens., 524; Rew 2718), conform limba albaneza duruem, calabr. dulare, sp. dolar. – Derivat duratura, substantiv feminin (surcele de cioplitura, aschii).