Definitie Esență - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ESÉNȚĂ, esente, substantiv feminin
1. Ceea ce exprima principalul si stabilul din obiecte si din fenomene, natura lor interna, ascunsa, latura lor care nu este data sau perceptibila nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecand de forma exterioara a lucrurilor, patrunzand in adancul lor cu ajutorul gandirii. ♢ Locutiune adverb În esenta = in ceea ce este fundamental; in ultima analiza.
2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic si intrebuintat in farmacie, in parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales in alimentatie. ♦ Substanta concentrata care, diluata (cu apa), da un produs alimentar.
3. Varietate de arbori care alcatuiesc o padure. ♦ Varietate de lemn. – Din franceza Essence, limba latina Essentia.

Varianta definitie 2: ESÉNȚĂ substantiv feminin
1. totalitatea celor mai profunde si stabile insusiri si relatii ale obiectelor si proceselor realitatii, care constituie natura lor interna, ascunsa. o in - = in ceea ce este fundamental; in ultima analiza.
2. lichid volatil extras din plante sau din anumite substante. ♢ substanta concentrata care, diluata, da un produs alimentar.
3. specie de arbori care alcatuiesc arboretul principal dintr-o padure. ♢ varietate de lemn. (< franceza essence, limba latina essentia)

Varianta definitie 3: ESÉNȚĂ substantiv 1. chintesenta. (- a unui proces.)
2. natura, substanta. (- a unui fenomen.)
3. verifica cuvantul: baza.
4. verifica cuvantul: fond.

Varianta definitie 4: Esenta substantiv feminin, g.-d. art. esentei; (lichide, varietati de arbori, de lemn) plural esente

Varianta definitie 5: ESÉNȚĂ -e f. 1) Ansamblu de trasaturi fundamentale, necesare, generale si stabile ale unui lucru sau ale unui proces, care fac ca acesta sa se deosebeasca de altele; natura interna a unui lucru sau a unui proces. 2) Substanta mirositoare concentrata extrasa din plante sau preparata sintetic si folosita, in stare diluata, in parfumerie sau in cofetarie. /<fr. essence, limba latina essentia

Varianta definitie 6: EsenȚĂ, esente, substantiv feminin Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.

Varianta definitie 7: ESÉNȚĂ substantiv feminin
1. Ceea ce este principalul din obiecte si din fenomene, totalitatea celor mai profunde si stabile insusiri si relatii ale obiectelor si proceselor, ceea ce face ca un lucru, o fiinta sa fie ceea ce este, constituind natura lui.
2. Lichid volatil care se extrage din plante sau din anumite substante. ♦ Substanta concentrata care, diluata, da un produs alimentar.
3. Specie de arbori care alcatuiesc arboretul principal dintr-o padure. ♦ Varietate de lemn. [< limba latina essentia < esse a fi, conform limba italiana essenza, franceza essence].