Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Extraordinar -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: extraordinár -ă
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: EXTRAORDINAR, -Ă, extraordinari, -e, adjectiv 1. (Adesea adverbial), Care este cu totul deosebit, care iese din comun; neobișnuit, nemaipomenit, formidabil, excepțional; (despre oameni) dotat cu calități deosebite, excepționale; (despre lucruri etcetera) foarte bun. 2. (Despre legi, măsuri, funcții etcetera) Care depășește cadrul unei reguli, unei măsuri obișnuite. – Din franceza extraordinaire, limba latina extraordinarius.

2 * Cuvantul cu diacritice: extraordinar
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: Extraordinar antonim: obișnuit

3 * Cuvantul cu diacritice: extraordinár -ă
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: EXTRAORDINAR, -Ă adjectiv 1. (și adverb ) ieșit din comun, neobișnuit, excepțional. 2. (despre legi, adunări etcetera) care nu este, nu se ține potrivit regulilor obișnuite. 3. (despre oameni) cu mari calități; eminent, excepțional. ♢ (despre lucruri) foarte bun, excelent. (< franceza extraordinaire, limba latina extraordinarius)

4 * Cuvantul cu diacritice: extraordinár
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: EXTRAORDINAR adjectiv , adverb 1. adjectiv colosal, enorm, excepțional, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livresc) mirabil, (învechit) manin, necrezut, (figurativ) piramidal, (argotic) mortal. (A avut un noroc -.) 2. adjectiv verifica cuvantul: colosal. 3. adjectiv verifica cuvantul: titanic. 4. adjectiv verifica cuvantul: cumplit. 5. adjectiv verifica cuvantul: special. 6. adjectiv verifica cuvantul: perfect. 7. adverb verifica cuvantul: foarte. 8. adverb verifica cuvantul: sfâșietor.

5 * Cuvantul cu diacritice: extraordinár
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: extraordinar adjectiv → ordinar

6 * Cuvantul cu diacritice: extraordinár -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: EXTRAORDINAR -ă (-i, -e) și adverbial 1) Care este neobișnuit; cu totul ieșit din comun; strașnic; amarnic; grozav. 2) Care se distinge prin anumite calități și suscită admirație. 3) (despre persoane) Care se deosebește vădit de toți ceilalți; înzestrat cu calități deosebite. 4) (despre evenimente, ședințe, adunări etcetera) Care nu a fost prevăzut din timp; în afara planului stabilit. franceza extraordinaire, limba latina extraordinarius

7 * Cuvantul cu diacritice: extraordinár -ă
Cuvantul fara diacritice: extraordinar

Definitie: EXTRAORDINAR, -Ă adjectiv 1. (adesea adverb ) Cu totul deosebit, ieșit din comun, neobișnuit, excepțional. 2. (Despre legi, adunări etcetera) Care nu este, nu se ține, nu are loc potrivit regulilor obișnuite. 3. (Despre oameni) Cu mari calități; eminent, excepțional. ♦ (Despre lucruri) Foarte bun, excelent [Conform: franceza extraordinaire, limba latina extraordinarius].