Definitie Falangă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: FalangĂ2, falange, substantiv feminin Un fel de sul de lemn de care se legau, in regimul feudal, picioarele celor condamnati sa fie batuti la talpi; prin extensiune bataie la talpi aplicata acestor condamnati. – Din limba neogreaca: Falangas.

Varianta definitie 2: FalangĂ1, falange, substantiv feminin
1. Fiecare dintre oasele mici, alungite, care alcatuiesc scheletul degetelor.
2. (În Grecia antica) Formatie de infanteristi inarmati cu lanci, dispusi in randuri compacte si avand centrul si una dintre aripi mai intarite. ♢ Figurativ Grup compact si omogen de oameni care lupta impreuna pentru acelasi scop.
3. Grupare politica paramilitara de tip fascist din Spania.
4. (În doctrina sociala utopica a lui Fourier) Unitate social-economica de baza formata din 1500-2000 de oameni cu pregatiri diverse. – Din franceza Phalange.

Varianta definitie 3: FalangĂ substantiv feminin I.
1. formatie de soldati spartani sau macedoneni pedestri, cu lanci lungi, care atacau in randuri compacte; (prin extensiune) corp de soldati, trupa, armata.
2. (figurativ) grup de oameni strans uniti, care lupta pentru o cauza comuna.
3. (in doctrina sociala utopica a lui Fourier) celula de baza a viitoarei oranduiri sociale, care avea sa efectueze diferite munci.
4. grupare politica fascista (din Spania).
II. fiecare dintre oasele care formeaza scheletul degetelor. (< franceza phalange, lat., limba greaca (veche) phalanx)

Varianta definitie 4: Falanga substantiv feminin, g.-d. art. falangei; plural falange

Varianta definitie 5: FalangĂ3 -ge f. 1) (in feudalism) Instrument de tortura constand dintr-un sul de lemn cu care se imobilizau picioarele unui vinovat pentru a fi batut la talpi. 2) Bataie la talpi aplicata acestor condamnati. /<ngr. falangas

Varianta definitie 6: FalangĂ2 -ge f. 1) (in Grecia antica) Formatie de lupta constituita dintr-o unitate compacta de pedestrasi inarmati cu lanci. 2) (in doctrina unor socialisti utopici) Comuna de munca, conceputa ca baza a societatii. 3) (in Spania franchista) Grupare politica si paramilitara de orientare fascista. 4) Grup compact si omogen de persoane care lupta pentru o cauza comuna. /<fr. phalange

Varianta definitie 7: FalangĂ1 -ge f.
Os mic care formeaza scheletul unui deget. /<fr. phalange

Varianta definitie 8: FalangĂ1 substantiv feminin Fiecare dintre oscioarele care formeaza scheletul degetelor. [< franceza phalange].

Varianta definitie 9: FalangĂ2 substantiv feminin
1. Formatie de soldati pedestri, spartani sau macedoneni, inarmati cu lanci lungi, care atacau intr-o anumita formatie in randuri compacte; (prin extensiune) corp de soldati, trupa armata.
2. (Figurat) Grup de oameni strans uniti, care lupta pentru o cauza comuna.
3. (În doctrina sociala utopica a lui Fourier) Celula de baza a viitoarei oranduiri sociale, care avea sa efectueze diferite munci.
4. Grupare politica fascista (din Spania). [< franceza phalange, conform limba latina phalanx, limba greaca (veche) phalanx]

Varianta definitie 10: Falanga (falắngi), substantiv feminin –
1. Sul de lemn in care legau condamnatii care erau batuti la talpi; era pedeapsa aplicata in vechime si elevilor la scoala, desfiintata inainte de
1850. –
2. Bataie. – Varianta (invechit) falaga.
Mr. falangu, megl. falaga.
Ngr. φάλαγγας (Lokotsch 578), conform limba turca: falaka (de unde varianta), bulgara falaga (› megl.).
Este dublet de la falanga, substantiv feminin (os de la degete), din limba greaca (veche) φάλαγξ, prin intermediul limba latina phalanga, franceza phalange, si al lui paringa. – Derivat falanster, substantiv neutru, din franceza phalanstère; falansterian, adjectiv