Falnic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Falnic, -ă, falnici, -ce, adjectiv Care impune prin proportii, grandoare; maret, impunator, grandios; care impune prin aspect, frumusete, tinuta; semet, mandru. ♦ Vestit, renumit. – Fala + sufix -nic.
2Falnic antonim: nearatos
3Falnic adjectiv verifica cuvantul: fudul, grandoman, infatuat, increzut, infumurat, ingamfat, megaloman, mandru, orgolios, semet, trufas, tantos, vanitos.
4Falnic adjectiv
1. grandios, impozant, impresionant, impunator, maiestuos, maret, semet, splendid, (livresc) magnific, (popular) mandru, (invechit si reg.) falos, (figurativ) trufas. (Varfurile - ale muntilor.)
2. verifica cuvantul: frumos.
3. glorios, stralucit, (invechit) falos. (Un - viitor.)
1. grandios, impozant, impresionant, impunator, maiestuos, maret, semet, splendid, (livresc) magnific, (popular) mandru, (invechit si reg.) falos, (figurativ) trufas. (Varfurile - ale muntilor.)
2. verifica cuvantul: frumos.
3. glorios, stralucit, (invechit) falos. (Un - viitor.)
5Falnic adjectiv m., plural falnici; f. singular falnica, g.-d. art. falnicei, plural falnice
6Falnic -ca (-ci, -ce) 1) Care manifesta fala; plin de sine; increzut; mandru; fudul; maret; ingamfat; infumurat; semet. 2) Care are o tinuta impresionanta; cu aspect senzational. 3) (despre persoane) Care denota demnitate si mandrie; plin de demnitate si mandrie; trufas; semet. /fala + sufix -nic