Fanar
Definitie, sens si explicatie
1Fanar, fanare, substantiv neutru (Înv.) Felinar. [Varianta: Fanar substantiv neutru] – Din limba neogreaca: Fanari.
2Fanar substantiv verifica cuvantul: crang, felinar, lampa, prasnel.
3Fanar substantiv neutru, plural fanare
4Fanar ĕ n.
Lampa de gaz portativa, folosita in afara incaperilor. /
Lampa de gaz portativa, folosita in afara incaperilor. /
5Fanar (fanare), substantiv neutru –
1. Lanterna; felinar. –
2. Cartier grecesc din Constantinopole. – Varianta (Moldova) finar.
Mr. finare.
Ngr. φανάρι (Ronzevalle 125; Galdi, Dict., 187), din limba latina fanarium, conform limba turca:, limba albaneza, bulgara faner.
Este dublet de la fanal, substantiv neutru (felinar), din limba italiana fanale, franceza fanal. – Derivat fanaragiu, substantiv masculin (angajat care aprindea felinarele din iluminatul public), din limba turca: fenarci (seineanu, Ii, 167); finaras, substantiv masculin (Mold., licurici); fanariot, substantiv masculin (grec din Constantinopole apartinind aristocratiei din Fanar, care a ocupat functii pe cit de numeroase pe atit de importante in Muntenia si Mold., in secolul Xvii si Xviii), din limba neogreaca: φαναριώτης; fanariot, adjectiv (referitor la fanariot sau la epoca de la 1711 la 1821, in istoria romana); fanariotic(esc), adjectiv (invechit, referitor la fanarioti); fanariotism, substantiv neutru (politica proprie exploatatorilor venetici); fanariotiza, verb (a greciza).
Conform: felinar.
1. Lanterna; felinar. –
2. Cartier grecesc din Constantinopole. – Varianta (Moldova) finar.
Mr. finare.
Ngr. φανάρι (Ronzevalle 125; Galdi, Dict., 187), din limba latina fanarium, conform limba turca:, limba albaneza, bulgara faner.
Este dublet de la fanal, substantiv neutru (felinar), din limba italiana fanale, franceza fanal. – Derivat fanaragiu, substantiv masculin (angajat care aprindea felinarele din iluminatul public), din limba turca: fenarci (seineanu, Ii, 167); finaras, substantiv masculin (Mold., licurici); fanariot, substantiv masculin (grec din Constantinopole apartinind aristocratiei din Fanar, care a ocupat functii pe cit de numeroase pe atit de importante in Muntenia si Mold., in secolul Xvii si Xviii), din limba neogreaca: φαναριώτης; fanariot, adjectiv (referitor la fanariot sau la epoca de la 1711 la 1821, in istoria romana); fanariotic(esc), adjectiv (invechit, referitor la fanarioti); fanariotism, substantiv neutru (politica proprie exploatatorilor venetici); fanariotiza, verb (a greciza).
Conform: felinar.