Fantomă
Definitie, sens si explicatie
1Fantomă, fantome, substantiv feminin Fiinta ireala pe care cred (sau pretind) ca o vad unii oameni cu imaginatia tulburata sau pe care o creeaza fantezia scriitorilor; naluca, stafie, strigoi, fantasma, aratare. ♦ Figurativ Ceea ce are o existenta incerta, fictiva, ceea ce (nici) nu exista in realitate. ♢ (Adjectival) Guvern fantoma. – Din franceza Fantôme.
2Fantomă substantiv feminin
1. aratare, naluca, vedenie; stafie, fantasma.
2. (figurativ) plasmuire. (< franceza fantôme)
1. aratare, naluca, vedenie; stafie, fantasma.
2. (figurativ) plasmuire. (< franceza fantôme)
3Fantomă substantiv aparitie, aratare, duh, fantasma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbra, vedenie, viziune, (invechit si popular) nalucitura, nazaritura, (popular) iazma, moroi, (regional) aratanie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoada, (Mold. si Bucovina) vidma, (invechit) vedere, zare.
4Fantoma substantiv feminin, g.-d. art. fantomei; plural fantome
5Fantomă -e f. 1) (in superstitii) Fiinta imaginara, creata de fantezie, care provoaca spaima; naluca; aratare; vedenie; stafie; spirit; duh. 2) Lucru imaginar care nu are corespondent in realitate. /<fr. fantôme
6Fantomă substantiv feminin
1. Naluca, stafie; vedenie.
2. (Figurat) Plasmuire. [Varianta fantom substantiv neutru / < franceza fantôme].
1. Naluca, stafie; vedenie.
2. (Figurat) Plasmuire. [Varianta fantom substantiv neutru / < franceza fantôme].