Definitie Figură - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: FigÚrĂ, figuri, substantiv feminin
1. Înfatisare a fetei, a obrazului cuiva; chip, fata, obraz. ♢ Expresie A face figura buna (sau rea) = a face o impresie buna (sau rea) celor din jur. (Familiar) A face (cuiva) figura = a face (cuiva) o farsa sau o surpriza neplacuta.
A face figura de... = a avea aerul de..., a fi considerat (sau a tine sa fie considerat) drept...
2. Imagine plastica a unei fiinte sau a unui obiect, redata prin desen, pictura, sculptura etcetera ♢ Figura geometrica = ansamblu format din puncte, linii si suprafete. ♦ (La jocul de carti) Carte care reprezinta diverse personaje (valet, dama etcetera). ♦ (La sah) Fiecare dintre piesele de joc, avand forme caracteristice. ♦ Gramada de nisip, de pietris etcetera, care a fost cladita in forma de corp geometric regulat, pentru a i se putea calcula mai usor volumul.
3. Persoana; (in special) persoana purtatoare a unor caractere individuale sau sociale proprii; tip, personalitate.
4. (În sintagmele) Figura de stil (sau poetica) = procedeu stilistic prin care se modifica intelesul propriu al unui cuvant sau se asociaza cuvintele in asa fel ca sensurile vechi sa se imbogateasca, pentru a da mai multa forta imaginii sau expunerii prezentate.
Figura etimologica = constructie sintactica in care se alatura doua cuvinte inrudite etimologic (de obicei un verb si un substantiv) sau apropiate din punct de vedere semantic. „Și-a trait traiul” reprezinta o figura etimologica. (Log.) Figuri silogistice = forme de silogism care se deosebesc intre ele dupa locul ocupat de termenul mediu in premise.
5. Pozitie sau ansamblu de pozitii si de miscari la dans, la balet, la scrima, la patinaj etcetera – Din franceza Figure, limba latina Figura.

Varianta definitie 2: FigÚrĂ substantiv feminin
1. chip, fata, obraz. o (familiar) a-i face a (cuiva) = a pacali, a face cuiva o farsa.
2. forma exterioara a unui corp, a unei fiinte; imagine plastica a unui corp. o (matematica) - geometrica = ansamblu de puncte, linii si suprafete. ♢ carte de joc pe care sunt imprimate diferite semne si personaje. ♢ (sah) fiecare dintre piesele de joc.
3. persoana; personalitate.
4. personaj reprezentativ, tipic al unei opere literare.
5. reprezentare, imagine simbolica sau alegorica a unei persoane, a unui animal sau obiect. o - de stil = procedeu stilistic prin care se schimba sensul propriu al unui cuvant, imbogatindu-i-se semnificatia. o ĩ silogistice = cele patru forme pe care le poate lua silogismul in functie de pozitia termenilor in premise.
6. pozitie, miscare (la dans, la scrima, patinaj etcetera). (< franceza figure, limba latina figura)

Varianta definitie 3: FigÚrĂ substantiv
1. verifica cuvantul: fata.
2. verifica cuvantul: fizionomie.
3. verifica cuvantul: persoana.
4. imagine, simbol. (O - reprezentand...)
5. verifica cuvantul: piesa.
6. pozitie. (Cadrilul are numeroase -.)
7. (LIT.) figura de stil = trop, (invechit) shima.

Varianta definitie 4: Figura substantiv feminin, g.-d. art. figurii; plural figuri

Varianta definitie 5: FigÚrĂ -i f. 1) Ansamblu de trasaturi specifice ale fetei; chip; fizionomie. 2) Imagine a unui obiect sau a unei fiinte, reprezentata printr-un desen, pictura sau sculptura. 3) familiar Om cu merite in viata publica. 4) Carte de joc care reprezinta persoane (valet, dama etcetera). 5) Piesa cu semnificatie deosebita in sah (rege, nebun, cal etcetera). 6) Pozitie (sau ansamblu de pozitii) pe care o ia cineva in timpul unor miscari special orientate (la dans, in sport, in pilotaj etcetera). ♢ - de stil procedeu prin care sensul propriu al cuvantului se modifica pentru a reda plastic continutul de idei; trop. [G.-D. Figurii] /<fr. figure, limba latina figura

Varianta definitie 6: FigÚrĂ substantiv feminin
1. Chip, fata, obraz.
2. Forma exterioara a unui corp, a unei fiinte; imaginea plastica (desenata, pictata, sculptata) a unui corp. ♢ Figura geometrica = ansamblu de puncte, linii si suprafete. ♦ Carte de joc pe care sunt imprimate diferite semne si personaje (valet, dama etcetera). ♦ Fiecare dintre piesele de sah (cu o forma caracteristica).
3. Persoana; personalitate.
4. Personaj reprezentativ, tipic al unei opere literare.
5. Reprezentare, imagine simbolica sau alegorica. ♢ Figura de stil (sau poetica) = procedeu stilistic prin care se schimba sensul propriu al unui cuvant in vers sau in proza.
Verifica cuvantul: Trop. ♦ Figurile silogismului = forme de silogism determinate de pozitia termenului mediu in premise.
6. Pozitie, miscare (la dans, la scrima etcetera). [< limba italiana, limba latina figura].

Varianta definitie 7: Figura (figuri), substantiv feminin –
1. Chip, fata, obraz. –
2. Imagine plastica. –
3. Persoana, tip. – Mr. figura.
Franceza figure, in mr. din limba italiana figura, conform limba neogreaca: φιγούρα, limba albaneza figurë. – Derivat figura, verb (a fi prezent, a lua parte); figurant, substantiv masculin (persoana care participa la o piesa de teatru fara a rosti replici); figurat, adjectiv (metaforic); figurina, substantiv feminin (statueta); configura, verb (a lua o anumita forma); configuratie, substantiv feminin (infatisare); desfigura, verb (a strica forma); prefigura, verb (a reprezenta dinainte); prefiguratie, substantiv feminin (actiunea de a prefigura).