Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Galben

1 * Cuvantul cu diacritice: galben
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: Galben antonim: roșu, rumen

2 * Cuvantul cu diacritice: gálben
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: GALBEN adjectiv , substantiv 1. adjectiv verifica cuvantul: blond. 2. verifica cuvantul: șarg. 3. adjectiv verifica cuvantul: ofilit. 4. adjectiv verifica cuvantul: palid. 5. substantiv (învechit) zimț. (I-a numărat o mie de -.) 6. substantiv (învechit) ughi. (-ul era o monedă de aur.)

3 * Cuvantul cu diacritice: gálben
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: galben adjectiv m., plural galbeni; f. singular galbenă, plural galbene

4 * Cuvantul cu diacritice: gálben
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: galben (monedă) substantiv masculin, plural galbeni

5 * Cuvantul cu diacritice: gálben
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: galben (culoare) substantiv neutru

6 * Cuvantul cu diacritice: gálben -i
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: GALBEN³ -i m. cuvant invechit Monedă de aur străină cu circulație și în Moldova în secolul XIX. limba latina galbinus

7 * Cuvantul cu diacritice: gálben -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: GALBEN² -ă (-i, -e) 1) Care este de culoarea aurului sau a lămâii; ca aurul; ca lămâia. Culoare -ă. Floare -ă. ♢ Rasă -ă (sau mongoloidă) populație din Asia, caracterizată prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri -e boală contagioasă, răspândită în țările tropicale de către țânțari. 2) (despre față sau despre alte părți ale corpului omului) Care este palid (din cauza alimentării insuficiente cu sânge). ♢ A se face (sau a fi) - ca ceara a deveni palid (din cauza spaimei, a oboselii, a unei boli etcetera). 3) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă. limba latina galbinus

8 * Cuvantul cu diacritice: gálben
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: GALBEN¹ n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar; culoarea aurului. ♢ A i se face (cuiva) - înaintea ochilor a i se face rău (cuiva); a avea amețeli. limba latina galbinus

9 * Cuvantul cu diacritice: gálben gálbenă
Cuvantul fara diacritice: galben

Definitie: galben (galbenă), adjectiv – 1. De culoarea aurului, a lămîiei. – 2. Blond. – 3. Palid, decolorat. – 4. (S.m. și feminin:) Nume dat unor animale domestice cu părul galben. – 5. Ducat, monedă veche de aur, de mărime și valoare variabilă. – 6. (S.f.) Varietate de struguri de proveniență din Odobești. – Varianta (dial.) mr., megl. galbin. Limba Latina galbĭnus (Pușcariu 696; Candrea-Dens., 713; REW 3646; DAR), conform limba albaneza gelbëre (Meyer 119; Philippide, II, 643), limba italiana gavinello „vindereu” (Battisti, III, 1775), franceza jaune. Pentru numele monedei, conform port. amarela, iud. port. amariio. Derivat gălbenaș, substantiv masculin (ducat, monedă; persoană care strînge dările, cuvant invechit) gălbenare (var. gălbinare), substantiv feminin (icter; rar, gălbenuș; cimbru, Serratula tinctoria); gălbinatec, adjectiv (rar, gălbui); gălbeneală, substantiv feminin (paliditate, culoare gălbuie; vopsea galbenă; rar, dropică); gălbenel, substantiv masculin (ducat, monedă; nume de plante, Nasturtium amphibium, Ranunculus aureus, Ranunculus pedatus, etcetera); gălbenea, substantiv feminin (hreniță, Nasturtium); gălbinică, substantiv feminin (mușețel, Matricaria chamomilla); gălbeneț, substantiv neutru (galbeni, bănet); gălbeneț (var. gălbineț), adjectiv (oacheș); gălbenicios, adjectiv (gălbui; palid); gălbeniță, substantiv feminin (plantă, Galeobdolon luteum); gălbeniu, adjectiv (gălbui); gălbenuș, substantiv masculin (plantă, Crepis setosa); gălbenuș, substantiv neutru (partea centrală, sferică, de culoare galbenă a oului); gălbenuț, substantiv masculin (varietate de ciuperci comestibile); gălbior, adjectiv (gălbui); gălbior, substantiv masculin (ducat; varietate de ciuperci, Cantharellus cibarius; varietate de struguri); gălbiu (var. gălbui), adjectiv (gălbui); gălburiu, adjectiv (gălbui), provenind dintr-o încrucișare cu alburiu; gălbenime, substantiv feminin (gălbejeală); îngălbeni (var. gălbeni, (în)gălbini, etcetera), verb (a se face galben; a deveni palid, a-și pierde culoarea); îngălbenitor, adjectiv (care face să devină galben). – Din rom. provine limba neogreaca: νγάλπινος, bulgara galbin „ducat” (Capidan, Raporturile, 231).