Definitie Ghem - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Ghem1, gheme (ghemuri), substantiv neutru
1. Obiect de forma (relativ) sferica, rezultat prin depanarea unor fire (de ata, de lana etcetera). ♢ Expresie A face ghem = A) a depana in forma de ghem1 (1); B) a face mototol (1).
Locutiune verb A se face (sau a sta) ghem = a se ghemui.
2. Al treilea compartiment al stomacului rumegatoarelor (2). – Limba Latina *glemus (= glomus).

Varianta definitie 2: Ghem2, ghemuri, substantiv neutru Fiecare dintre punctele castigate de un jucator de tenis (dupa mai multe erori ale adversarului), in limitele unui set (1). [Scris si: game si pronume in acest caz: gheim, conform pronuntiei din limba engleza] – Din limba engleza Game.

Varianta definitie 3: Ghem substantiv neutru (sport) etapa de joc care constituie o subdiviziune a setului in cadrul unei partide de tenis. (< limba engleza game)

Varianta definitie 4: Ghem substantiv verifica cuvantul: foios.

Varianta definitie 5: Ghem (de lana, ata etcetera ) substantiv neutru, plural gheme

Varianta definitie 6: Ghem (sport) substantiv neutru, plural ghemuri

Varianta definitie 7: Ghem -e n. 1) Obiect sferic format prin infasurare de fire. - de ata. - de lana. ♢ A se face - a se ghemui. 2) (la rumegatoare) Al treilea compartiment al stomacului. /<lat. ghemus

Varianta definitie 8: Ghem substantiv neutru (Sport) Etapa de joc care constituie o subdiviziune a setului in cadrul unei partide de tenis; joc. [Plural -muri, scris si game. / < limba engleza game].

Varianta definitie 9: Ghem (gheme), substantiv neutru –
1. Obiect de forma rotunda, rezultat din depanarea unor fire. –
2. Cocolos, bulgare. –
3. Al treilea compartiment al stomacului rumegatoarelor. – Mr. gl’om, gl’em, megl., istr. gl’em.
Limba Latina glǒmus, prin intermediul unei forme popular *glemus (Miklosich, Consonantismus, II, 59; Densusianu, Filologie, 447; Puscariu 711; Candrea-Dens., 734; REW 3801; DAR; Philippide, II, 643; Iordan, ZRPh., LVI, 230; Graur, Revue de Philologie, XI, 267; Rosetti, I, 57), conform limba albaneza ljëms, limba italiana ghiomo (ven. gemo).
Totusi, modificarea vocalismului s-ar putea explica si ca rezultat specific limbii rom., pe baza lui *ghiom, conform mr. gl’om, limba italiana ghiomo, prin intermediul unei asimilari produse la plural *ghiome › gheme.
Conform: limba slava (veche) glenŭ, pol. glon, pe care Berneker 301 le deriva de la acelasi etimon limba latina Derivat ghemotoc, substantiv neutru (ghem, cocolos; obiect mototolit), cu varianta etimologice ghiomotoc si cele expresive ghemoltoc, glomotoc, ciomiltoc; ghemui, verb (a ghemotoci, a face ghem); ghemosat, adjectiv (strins, ghemuit); ghemejat, adjectiv (ghemuit); ghemirdic (var. ghemirdoc), substantiv masculin (mucos, tinc, pusti), cu sufix expresiv; inghemui, verb (a ghemui; a ingramadi), al carui ultim sens, care apare la unii scriitori moderni, de ex. la Bassarabescu, pare urmarea unei confuzii cu inghesui; (in)ghemuiala, substantiv feminin (actiunea de a ghemui); ghibirdic (var. ghibizdoc), substantiv masculin (pitic, napirstoc), formatie paralela lui ghimirdic, cu o confuzie intre ghem si gheb; ghibiroanca, substantiv feminin (cartof); ghibirdeci, substantiv masculin (pitic, pigmeu).