Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Gospodar

1 * Cuvantul cu diacritice: gospodár
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: GOSPODAR, gospodari, substantiv masculin, adjectiv m. 1. Substantiv masculin Om care posedă o gospodărie. 2. Substantiv masculin, adjectiv m. (Om) care dovedește pricepere, chibzuială în conducerea unei gospodării (personale, de stat etcetera), a unei instituții, organizații etcetera 3. Substantiv masculin (Regional) Soț (în raport cu soția sa). 4. Substantiv masculin (Înv.) Domnitor. – Din bulgara, scr. gospodar.

2 * Cuvantul cu diacritice: gospodár
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: GOSPODAR substantiv verifica cuvantul: bărbat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, soț, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.

3 * Cuvantul cu diacritice: gospodár
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: GOSPODAR substantiv (învechit) căsar, căsaș. (În curte ne-a întâmpinat -ul.)

4 * Cuvantul cu diacritice: gospodár
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: gospodar substantiv masculin, adjectiv m., plural gospodari

5 * Cuvantul cu diacritice: gospodár -i
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: GOSPODAR¹ -i adjectiv Care conduce cu pricepere o gospodărie (personală sau publică). bulgara, limba sarba: gospodar

6 * Cuvantul cu diacritice: gospodár -i
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: GOSPODAR² -i m. 1) Persoană (de la țară) care administrează o gospodărie (privată sau publică). ♢ -ul casei a) capul familiei; b) gazda considerată în raport cu oaspeții. 2) ist. Conducător absolut al țării; domn; domnitor. bulgara, limba sarba: gospodar

7 * Cuvantul cu diacritice: gospodár gospodári
Cuvantul fara diacritice: gospodar

Definitie: gospodar (gospodari), substantiv masculin – 1. Domn, titlu dat domnitorilor Munteniei și Moldovei, în documentele limba slava (veche), ca traducere pentru domn. – 2. Stăpîn. – 3. Stăpînul casei, capul familiei. – 4. (Adj.) Harnic, priceput, care care știe să se chivernisească, econom. – Varianta (rar) hospodar. Sl. gospodarĭ (Miklosich, Lexicon, 138; Cihac, II, 125), conform ceh. hospodar „priceput”, limba rusa gospodarĭ „gospodar”. – Derivat gospod, adjectiv (domnesc), abreviere de la limba slava (veche) gospodini, termen administrativ fără circulație reală; gospodăreasă (var. gospodăriță), substantiv feminin (stăpîna casei); gospodină, substantiv feminin (femei care se ocupă de treburile casei, casnică), conform limba slava (veche) gospodynja; gospodăresc, adjectiv (economic, priceput; de calitate); gospodărește, adverb (serios, cum se cuvine); gospodăros, adjectiv (priceput); gospodări, verb (a conduce o casă, a administra; a căsători, a deveni cap de familie; reflexiv, a întemeia o familie); gospodărie, substantiv feminin (menaj, activitate casnică; bunurile, averea unei case; pereche căsătorită, familie); gospodin, substantiv masculin (domn), din limba slava (veche) gospodinŭ, cuvant invechit, rar.