Definitie Gospodar - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Gospodar, gospodari, substantiv masculin, adjectiv m.
1. Substantiv masculin Om care poseda o gospodarie.
2. Substantiv masculin, adjectiv m. (Om) care dovedeste pricepere, chibzuiala in conducerea unei gospodarii (personale, de stat etcetera), a unei institutii, organizatii etcetera
3. Substantiv masculin (Regional) Sot (in raport cu sotia sa).
4. Substantiv masculin (Înv.) Domnitor. – Din bulgara, scr. Gospodar.

Varianta definitie 2: Gospodar substantiv verifica cuvantul: barbat, carmuitor, conducator, domn, domnitor, monarh, sot, stapanitor, suveran, voda, voievod.

Varianta definitie 3: Gospodar substantiv (invechit) casar, casas. (În curte ne-a intampinat -ul.)

Varianta definitie 4: Gospodar substantiv masculin, adjectiv m., plural gospodari

Varianta definitie 5: Gospodar1 -i adjectiv Care conduce cu pricepere o gospodarie (personala sau publica). /<bulg., limba sarba: gospodar

Varianta definitie 6: Gospodar2 -i m. 1) Persoana (de la tara) care administreaza o gospodarie (privata sau publica). ♢ -ul casei a) capul familiei; b) gazda considerata in raport cu oaspetii. 2) ist.
Conducator absolut al tarii; domn; domnitor. /<bulg., limba sarba: gospodar

Varianta definitie 7: Gospodar (gospodari), substantiv masculin –
1. Domn, titlu dat domnitorilor Munteniei si Moldovei, in documentele limba slava (veche), ca traducere pentru domn. –
2. Stapin. –
3. Stapinul casei, capul familiei. –
4. (Adj.) Harnic, priceput, care care stie sa se chiverniseasca, econom. – Varianta (rar) hospodar.
Sl. gospodarĭ (Miklosich, Lexicon, 138; Cihac, II, 125), conform ceh. hospodar „priceput”, limba rusa gospodarĭ „gospodar”. – Derivat gospod, adjectiv (domnesc), abreviere de la limba slava (veche) gospodini, termen administrativ fara circulatie reala; gospodareasa (var. gospodarita), substantiv feminin (stapina casei); gospodina, substantiv feminin (femei care se ocupa de treburile casei, casnica), conform limba slava (veche) gospodynja; gospodaresc, adjectiv (economic, priceput; de calitate); gospodareste, adverb (serios, cum se cuvine); gospodaros, adjectiv (priceput); gospodari, verb (a conduce o casa, a administra; a casatori, a deveni cap de familie; reflexiv, a intemeia o familie); gospodarie, substantiv feminin (menaj, activitate casnica; bunurile, averea unei case; pereche casatorita, familie); gospodin, substantiv masculin (domn), din limba slava (veche) gospodinŭ, cuvant invechit, rar.