Definitie Gros groasă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Gros1, groasĂ, grosi, groase, adjectiv , Gros adverb , substantiv neutru, Gros, grosi, substantiv masculin I. Adjectiv
1. (Despre corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferinta mai mari decat dimensiunile obisnuite.
Trunchi gros. ♢ Intestinul gros = parte a tubului digestiv cu sectiunea mai mare cuprinsa intre ileon si anus. ♦ (Despre fiinte sau despre parti ale corpului lor) Dezvoltat mult in latime. ♦ (Pop.; la f.) Gravida, insarcinata.
2. Care are volum mare, care depaseste prin volum dimensiunile obisnuite; voluminos.
Carte groasa. ♢ Expresie Gros la punga = bogat. ♦ (Despre litere) Care este mai lat decat literele obisnuite.
3. Mare, in sens vertical, de la suprafata in adancime sau de la suprafata pana la baza.
Strat gros. ♢ Expresie Gros la (sau de) obraz = A) obraznic; B) nesimtit.
Gros la piele sau cu pielea groasa = nesimtit.
Gros la (sau in) ceafa sau cu ceafa groasa = badaran. ♦ Care este tesut2 din fire groase ( I 1).
Haina groasa.
4. (Despre fluide) Care curge sau se imprastie greu; dens. ♦ Figurativ (Despre intuneric, umbra, ceata etcetera) Adanc, compact. II. Adjectiv Figurativ
1. (Despre voce, glas, sunete, adesea adverbial) Adanc, grav.
2. (Înv.) Grosolan, badaran; incult; care tradeaza pe omul badaran sau incult. Iii. Adv.
1. (Pop. si familiar) Mult, din plin, din belsug.
Castiga gros.
2. (Înv.) În linii mari, superficial, in mod grosolan. IV. Substantiv neutru:
1. Partea cea mai numeroasa dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu de obiecte, de fenomene (de acelasi fel); greu. ♢ Locutiune adverb Din gros = in cantitate mare, din belsug.
2. (Pop. si familiar) Închisoare. V. Substantiv masculin (Regional) Bustean, trunchi; barna (groasa). – Limba Latina Grossus.

Varianta definitie 2: Gros2, grosi, substantiv masculin Masura folosita in comert pentru marfuri sub forma de obiecte mici de acelasi fel, egala cu 12 duzini, adica 144 de bucati. ♢ Mic gros = depozit care livreaza marfuri in cantitati comerciale. – Din limba germana Gros.

Varianta definitie 3: Gros antonim: subtire, pitigaiat

Varianta definitie 4: Gros substantiv verifica cuvantul: arest, bustean, butuc, buturuga, ciot, inchisoare, obada, ocna, penitenciar, puscarie, temnita.

Varianta definitie 5: Gros adjectiv , substantiv verifica cuvantul: badaran, grosolan, ignorant, incult, mitocan, marlan, marlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, necultivat, neinstruit, neinvatat, nepoliticos, ordinar, prost, simplu, taranoi, toapa, toparlan, vulgar.

Varianta definitie 6: Gros adjectiv , substantiv
1. adjectiv verifica cuvantul: gras.
2. adjectiv mare, voluminos. (Un tom, un dosar -.)
3. substantiv multime, (invechit si popular) mijloc, (invechit) greime, greu, temei, toi. (-ul armatei.)
4. adjectiv verifica cuvantul: borcanat.
5. adjectiv verifica cuvantul: dens.
6. adjectiv verifica cuvantul: adanc.
7. adjectiv verifica cuvantul: calduros.
8. adjectiv adanc, grav, jos, profund, (figurativ) cavernos. (O voce -oasa; un timbru -.)

Varianta definitie 7: Gros adjectiv m., plural grosi; f. singular groasa, plural groase

Varianta definitie 8: Gros (bustean, barna) substantiv masculin, plural grosi

Varianta definitie 9: Gros (majoritate, inchisoare) substantiv neutru

Varianta definitie 10: Gros3 n.
Parte mai numeroasa, mai mare din ceva (dintr-un colectiv, dintr-un ansamblu de obiecte, dintr-o lucrare etcetera). /<lat. grossus

Varianta definitie 11: Gros2 groasa (grosi, groase) (in opozitie cu Subtire) 1) (despre corpuri cilindrice) Care are circumferinta si diametru mare. Stalp -. 2) (despre fiinte sau despre partile corpului lor) Care are multa grasime; gras. ♢ (A fi) - de (sau La) Obraz a) (a fi) nerusinat; b) (a fi) nesimtit. 3) pop. (despre femei) Care este gravida; insarcinata. 4) (despre obiecte) Care are un volum mare; voluminos. ♢ - la punga cu multi bani; bogat. 5) (despre corpuri) Care are dimensiunea mare intre baza si suprafata. 6) Care are dimensiunea sectiunii transversale in plan orizontal mare. Perete -. 7) (despre tesaturi) Care este tesut din fire cu diametru mare. 8) (despre fluide) Care curge sau se imprastie greu. 9) (despre medii) Care este foarte compact; de nepatruns; des; dens. Ceata groasa.
Umbra groasa. 10) (despre voci, sunete etcetera) Care este produs de oscilatii cu frecventa joasa; profund; jos; grav. /<lat. grossus

Varianta definitie 12: Gros1 adv. popular familiar În cantitate mare; mult. ♢ Din - din plin; din belsug. /<lat. grossus

Varianta definitie 13: Gros (groasa), adjectiv –
1. Gras. –
2. Dens. –
3. Voluminos. –
4. Adinc. –
5. Mare, important, numeros. –
6. Comun, ordinar, vulgar. –
7. (Adj. f.) Despre femei, insarcinata. –
8. (S.m.) Birna, grinda. –
9. (Substantiv neutru:) Butuc, instrument. –
10. (Substantiv neutru:) Închisoare, temnita. –
11. (Substantiv neutru:) Parte mai importanta. – Mr., megl., istr. gros.
Limba Latina grŏssum (Puscariu 741; Candrea-Dens., 768; REW 3881; DAR), conform limba italiana, port. grosso, prov., franceza, cat. gros, sp. grueso.
Pentru der. uzului 10 din 9, conform Bogrea,, Dacor., III,
411. – Derivat grosime, substantiv feminin (circumferinta; cuvant invechit, gros, parte mai importanta; cuvant invechit, grosolanie); grosar, substantiv masculin (temnicer); grosarit (var. grosarie), substantiv neutru (contributie ceruta de obicei in secolul XVIII de catre asa numitii ispravnici de judet delicventilor care doreau sa scape de inchisoare); grosoman, substantiv masculin (mojic, badaran), cu sufix expresiv -man; groscior, substantiv neutru (smintina); grosciori, verb (a scoate caimacul); ingrosa, verb (a face sa fie gros; a creste, a spori; a se ingrasa; a deveni dens, a condensa; a lasa grea o femeie; a da importanta); ingrosetor, adjectiv (care se ingrasa, care ingroasa); ingrosetura, substantiv feminin (actiunea de a spori sau a deveni dens). – Din rom. provin rut. grušati se „a se prinde laptele”, gruševina „lapte prins” (Capidan, Dacor., II, 677).