Definitie Harță - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: HarȚĂ substantiv feminin Încaierare; cearta. ♦ (Înv.) Ciocnire intre avangarzi sau intre (mici) grupuri militare potrivnice. [Varianta: Hart substantiv neutru] – Din limba maghiara Harc.

Varianta definitie 2: HarȚĂ substantiv verifica cuvantul: incaierare.

Varianta definitie 3: HarȚĂ substantiv verifica cuvantul: animozitate, artag, batalie, cearta, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discutie, disensiune, disputa, divergenta, galceava, invrajbire, litigiu, lupta, neintelegere, razboi, vrajba, zazanie.

Varianta definitie 4: Harta substantiv feminin, g.-d. art. hartei

Varianta definitie 5: HarȚĂ -E f. 1) Cearta insotita de bataie; incaierare. 2) inv.
Ciocnire armata usoara intre doua detasamente dusmane. [G.-D. Hartei] /<ung. harc

Varianta definitie 6: Harta substantiv feminin – Încaierare, cearta. – Varianta (invechit) hart.
Mag., pol. harc (Cihac, II, 505; Berneker 377; DAR; Galdi, Dict., 92), conform artag. – Derivat hartas, substantiv masculin (luptator, combatant); hartui, verb (a ataca; a incepe lupta; a urmari, a sicii, a pisa); harteli, verb (a deranja, a supara, a chinui), cu sufix expresiv -li; hartuiala, substantiv feminin (faptul de a hartui); hartuitor, adjectiv (care hartuieste); harati, verb (a hartui), care, dupa Scriban, Arhiva, 1912 si DAR, ar proveni din mag. hergelni (herecelni) „a atita”, ipoteza ce pare inutila; haratie, substantiv feminin (invechit, combativitate; vitejie); haratag, substantiv neutru (rar, provocare), rezultat dintr-o incrucisare cu artag; harat, substantiv masculin (persoana care hartuieste; viteaz), secolul XVII, cuvant invechit