Helicon
Definitie, sens si explicatie
1Helicon, helicoane, substantiv neutru Instrument muzical de suflat din alama, asemanator cu tuba, folosit in fanfarele militare, alcatuit dintr-un tub incovoiat in forma de spirala, prin care trec capul si mana dreapta a instrumentistului si cu care sunt emise tonuri grave. – Din franceza Helicon.
2Helicon substantiv neutru instrument muzical de suflat, din alama, cu tonuri grave, dintr-un tub incovoiat in forma de spirala, folosit in fanfara. (< franceza helicon)
3Helicon substantiv neutru, plural helicoane
4Helicon -Oane n.
Instrument muzical de suflat, constand dintr-un tub de alama in forma de spirala, care emite sunete grave. /<fr. helicon
Instrument muzical de suflat, constand dintr-un tub de alama in forma de spirala, care emite sunete grave. /<fr. helicon
5Helicon substantiv neutru Instrument muzical de suflat cu tonuri grave, folosit mai ales in muzica militara. [Conform: franceza helicon, limba germana Helikon].