Herb
Definitie, sens si explicatie
1Herb, herburi, substantiv neutru (Înv.) Stema a unei tari, blazon al unei familii nobiliare etcetera ♦ Figurativ Origine, neam nobil. [Varianta: Hierb substantiv neutru] – Din pol. Herb.
2Herb substantiv verifica cuvantul: armoarii, blazon, emblema, stema.
3Herb (stema, origine) substantiv neutru, plural herburi
4Herb -Uri n. cuvant invechit 1) Semn simbolic al unui stat sau al unui oras (zugravit pe drapele, monede, stampile etcetera); stema. 2) Marca de noblete a unei familii sau dinastii; blazon. 3) figurativ Origine nobila. /<pol. herb
5Herb (herburi), substantiv neutru – Stema, blazon. – Varianta (invechit) heghie, gherg(ie).
Pol. herb, din limba germana Erbe (Dar), conform bulgara gerb. – Hereghie, substantiv feminin (origine, stirpe, neam), secolul Xvii, cuvant invechit, pe care Draganu, Cronica numismatica, Iii, 12 (conform Dar) il reface din mag. eredni „a proveni din , a descinde”, pare a fi doar o varianta a cuvintului anterior.
Pol. herb, din limba germana Erbe (Dar), conform bulgara gerb. – Hereghie, substantiv feminin (origine, stirpe, neam), secolul Xvii, cuvant invechit, pe care Draganu, Cronica numismatica, Iii, 12 (conform Dar) il reface din mag. eredni „a proveni din , a descinde”, pare a fi doar o varianta a cuvintului anterior.