șerb
Definitie, sens si explicatie
1Serb, serbi, substantiv masculin
1. (În oranduirea feudala) Țaran legat de pamantul mosierului, depinzand cu persoana si cu bunurile sale de acesta; iobag.
2. (Înv.) Sclav, rob. – Limba Latina Servus.
1. (În oranduirea feudala) Țaran legat de pamantul mosierului, depinzand cu persoana si cu bunurile sale de acesta; iobag.
2. (Înv.) Sclav, rob. – Limba Latina Servus.
2Serb substantiv verifica cuvantul: iobag.
3Serb substantiv verifica cuvantul: aservit, rob, sclav, subjugat.
4Serb substantiv masculin, plural serbi
5Serb -i m. 1) (in epoca feudala) Țaran dependent de stapanul feudal; iobag; serv. 2) (in oranduirea sclavagista) Persoana aflata in dependenta absoluta fata de un stapan; rob; sclav; serv. /<lat. servus, serva
6Serb (-bi), substantiv masculin –
1. Sclav, rob. –
2. Iobag.
Limba Latina sĕrvus ([Puscariu 1581; Rew 7876), conform limba italiana, port. servo, prov. ser, franceza serf, sp. siervo. – Derivat serbi (megl. sirbes, sirbiri), verb (a se gasi in situatia de serb), din limba latina sĕrvῑre (Puscariu 1582; conform Rew 7874); serbie (var. serbire), substantiv feminin (sclavie; servitute); s(e)arba, substantiv feminin (femeie iobaga).
Serbi este dubletul lui servi, verb, din franceza servir, cu der. (din franceza) servanta, substantiv feminin; serviabil, adjectiv ; serviciu, substantiv neutru; servieta, substantiv feminin; servil, adjectiv ; servilism, substantiv neutru; servitor, substantiv masculin; servitoare, substantiv feminin; servitudine, substantiv feminin Serv (var. servus), substantiv masculin „servitorul dumneavostra”, ca formula de curtoazie vine din limba germana Servus.
Deservi, verb (a servi, a face serviciul de comunicare; a aduce prejudicii, a defavoriza), din franceza desservir, der. desert, substantiv neutru, din franceza dessert; deservant, substantiv masculin (econom). servet, substantiv neutru (prosop; bucata de pinza), dubletul lui servieta, conform mr. sarveta „batista”, limba albaneza šërvetë, indica o evolutie fonetica gresit explicata, conform limba italiana salvetta › mag. szalveta › Trans. salvet (Galdi, Dict., 156), limba neogreaca: σερβέτα.
1. Sclav, rob. –
2. Iobag.
Limba Latina sĕrvus ([Puscariu 1581; Rew 7876), conform limba italiana, port. servo, prov. ser, franceza serf, sp. siervo. – Derivat serbi (megl. sirbes, sirbiri), verb (a se gasi in situatia de serb), din limba latina sĕrvῑre (Puscariu 1582; conform Rew 7874); serbie (var. serbire), substantiv feminin (sclavie; servitute); s(e)arba, substantiv feminin (femeie iobaga).
Serbi este dubletul lui servi, verb, din franceza servir, cu der. (din franceza) servanta, substantiv feminin; serviabil, adjectiv ; serviciu, substantiv neutru; servieta, substantiv feminin; servil, adjectiv ; servilism, substantiv neutru; servitor, substantiv masculin; servitoare, substantiv feminin; servitudine, substantiv feminin Serv (var. servus), substantiv masculin „servitorul dumneavostra”, ca formula de curtoazie vine din limba germana Servus.
Deservi, verb (a servi, a face serviciul de comunicare; a aduce prejudicii, a defavoriza), din franceza desservir, der. desert, substantiv neutru, din franceza dessert; deservant, substantiv masculin (econom). servet, substantiv neutru (prosop; bucata de pinza), dubletul lui servieta, conform mr. sarveta „batista”, limba albaneza šërvetë, indica o evolutie fonetica gresit explicata, conform limba italiana salvetta › mag. szalveta › Trans. salvet (Galdi, Dict., 156), limba neogreaca: σερβέτα.