Definitie Hotărare - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: HotĂrẤre, hotarari, substantiv feminin
1. Faptul de a (se) hotari; fermitate in conduita, in atitudinea cuiva; ceea ce hotaraste cineva; decizie. ♢ Locutiune adjectiv (Rar) De hotarare = ferm, nesovaitor. ♢ Locutiune adverb Cu hotarare sau cu toata hotararea = in mod hotarat, fara sovaiala.
Cu hotarare = fara indoiala, sigur.
2. Dispozitie a unei autoritati. ♦ Sentinta judecatoreasca.
3. Act adoptat de organele de conducere ale unor organizatii, partide etcetera in urma unor dezbateri si a aprobarii date de majoritatea membrilor prezenti. – Verifica cuvantul: Hotari.

Varianta definitie 2: HotĂrÂre substantiv
1. verifica cuvantul: dispozitie.
2. fixare, precizare, stabilire. (Hotararea unui nou termen.)
3. verifica cuvantul: vointa.
4. decizie. (Vom lua maine o hotarare definitiva.)
5. verifica cuvantul: decizie.
6. verifica cuvantul: sentinta.
7. darzenie, fermitate, intransigenta, neclintire, neinduplecare, nestramutare, nesovaire, statornicie, (livresc) decizie, (invechit) nepreget, (figurativ) inflexibilitate. (O hotarare de granit.)
8. verifica cuvantul: fermitate.

Varianta definitie 3: Hotarare substantiv feminin, g.-d. art. hotararii; plural hotarari

Varianta definitie 4: HotĂrÂre -I f. 1) verifica cuvantul: a hotĂrÎ si a se hotĂrÎ. 2) Dispozitie a unui organ oficial; decizie. 3) Act in care este fixata o asemenea dispozitie. 4) Îndrazneala in actiuni; fermitate. [G.-D. Hotararii] /v. a hotari