Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Indirect -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: indiréct -ă
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: INDIRECT, -Ă, indirecți, -te, adjectiv 1. (Adesea adverbial) Care nu este direct, care se produce, apare sau se obține prin mijlocirea cuiva sau a ceva. 2. (Lingv.; în sintagmele) Stil indirect sau vorbire indirectă = procedeu sintactic de redare a spuselor sau gândurilor cuiva prin subordonarea comunicării față de un verb sau de un alt cuvânt de declarație, caracterizat prin prezența în număr mare a elementelor de relație, prin lipsa afectivității etcetera Complement indirect = parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect (1) acțiunea verbului. Propoziție completivă indirectă = propoziție care îndeplinește în frază funcția de complement indirect. 3. (Fin.; în sintagma) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum. 4. (Mil.; în sintagma) Tragere indirectă = tragere asupra unor ținte care nu se văd, dirijată cu ajutorul unor calcule matematice. – Din franceza indirect, limba latina indirectus.

2 * Cuvantul cu diacritice: indiréct -ă
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: INDIRECT, -Ă adjectiv 1. (și adverb ) care nu se face, nu se obține direct, ci mijlocit, cu ajutorul cuiva sau a ceva. 2. vorbire -ă sau stil - = procedeu stilistic de redare a spuselor cuiva prin subordonarea comunicării față de un verb sau de un alt cuvânt de declarație. 3. complement - = complement care exprimă obiectul în (de)favoarea căruia se săvârșește o acțiune, asupra căruia se răsfrânge în mod indirect acțiunea verbului; propoziție completivă -ă (și substantiv feminin) = propoziție cu funcție de complement indirect pe lângă un verb din regentă. 4. (fin.) impozit - = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum. 5. (mil.) tragere -ă = tragere pe bază de calcul asupra unor ținte care nu se văd. (< franceza indirect, limba latina indirectus, limba germana indirekt)

3 * Cuvantul cu diacritice: indirect
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: Indirect antonim: direct

4 * Cuvantul cu diacritice: indiréct
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: INDIRECT adjectiv 1. mediat, mijlocit. (Relații -.) 2. (GRAM.) (învechit) nedrept. (Complement -.)

5 * Cuvantul cu diacritice: indiréct
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: indirect adjectiv m., plural indirecți; f. singular indirectă, plural indirecte

6 * Cuvantul cu diacritice: indiréct -tă -ți -te
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: INDIRECT -tă (-ți, -te) 1) Care nu este direct. Itinerar -. 2) Care se face prin mijlocirea cuiva sau a ceva; cu intermediari. franceza indirect, limba latina indirectus

7 * Cuvantul cu diacritice: indiréct -ă
Cuvantul fara diacritice: indirect

Definitie: INDIRECT, -Ă adjectiv (adesea adverb ) Care nu se face, nu se obține direct, ci mijlocit, cu ajutorul cuiva sau a ceva. ♢ Complement direct = parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect acțiunea verbului; propoziție completivă (și substantiv feminin) = propoziție cu funcție de complement indirect. 3. (Fin.) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum. 4. (Mil.) Tragere indirectă = tragere făcută pe bază de calcul asupra unor ținte care nu se văd. [Conform: franceza indirect, limba latina indirectus].