Juxtapune
Definitie, sens si explicatie
1Juxtapune, juxtapun, verb Iii.
Tranzitiv A pune mai multe obiecte alaturi, unul langa altul; a alatura. ♢ Reflexiv si tranz. (Gram.) A (se) imbina prin juxtapunere. – Din franceza Juxtaposer (dupa pune).
Tranzitiv A pune mai multe obiecte alaturi, unul langa altul; a alatura. ♢ Reflexiv si tranz. (Gram.) A (se) imbina prin juxtapunere. – Din franceza Juxtaposer (dupa pune).
2Juxtapune verb tr. a pune alaturi; a alatura. (dupa franceza juxtaposer)
3Juxtapune verb verifica cuvantul: alatura.
4Juxtapune verb pune
5A se juxtapune se juxtapun intranz. (despre parti de propozitie) A se imbina prin juxtapunere. /<fr. juxtaposer
6A juxtapune juxtapun tranz. 1) (obiecte) A pune unul langa altul; a aseza alaturi; a alatura. 2) (parti de propozitie) A face sa se juxtapuna. /<fr. juxtaposer
7Juxtapune verb Iii. tr.
A alatura. [P.i. juxtapun. / dupa franceza juxtaposer].
A alatura. [P.i. juxtapun. / dupa franceza juxtaposer].