1
Lac substantiv neutru
1. soluție pe bază de oxid de aluminiu gelatinos, cu un colorant, folosită în pictură.
2. suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile.
3. lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. (< germană Lack)
1. soluție pe bază de oxid de aluminiu gelatinos, cu un colorant, folosită în pictură.
2. suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile.
3. lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. (< germană Lack)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Lac1, lacuri, substantiv neutru Întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un râu.
Lac de acumulare = lac (artificial) situat în amonte de o hidrocentrală, care constituie rezerva de apă necesară producerii energiei.
Expresie A sări (sau a cădea, a da etc.) din lac în puț = a da de un rău mai mare, încercând să scape de un alt rău.
Figurat Cantitate mare de apă sau de alt lichid. – Latină Lacus.
Lac de acumulare = lac (artificial) situat în amonte de o hidrocentrală, care constituie rezerva de apă necesară producerii energiei.
Expresie A sări (sau a cădea, a da etc.) din lac în puț = a da de un rău mai mare, încercând să scape de un alt rău.
Figurat Cantitate mare de apă sau de alt lichid. – Latină Lacus.
DEX – dicționarul explicativ
3
Lac2, lacuri, substantiv neutru
1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într-un solvent volatil a unor rășini, uleiuri sau a altor substanțe și care, întins pe suprafața unui obiect, formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă, dură, care ferește obiectul de influența aerului și a umezelii, dându-i totodată un aspect plăcut.
2. Piele (sau imitație de piele) cu fața netedă, lucioasă, acoperită cu un strat de lac2 (1). – Din germană Lack.
1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într-un solvent volatil a unor rășini, uleiuri sau a altor substanțe și care, întins pe suprafața unui obiect, formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă, dură, care ferește obiectul de influența aerului și a umezelii, dându-i totodată un aspect plăcut.
2. Piele (sau imitație de piele) cu fața netedă, lucioasă, acoperită cu un strat de lac2 (1). – Din germană Lack.
DEX – dicționarul explicativ
4
Lac2 lacuri neutru 1) Soluție a unor rășini sau uleiuri cu care se unge suprafața unui obiect pentru a-i da luciu sau pentru a-l feri de contactul dăunător cu aerul sau cu umezeala. 2) Piele sau imitație de piele cu fața netedă și lucioasă. /<germană Lack, franceză laque
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 6 definiții din alte dicționare
5
Lac1 lacuri neutru 1) Apă stătătoare de mare întindere, cu sau fără scurgere. 2) figurat Cantitate mare de apă sau de alt lichid. /<latină lacus
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Lac substantiv neutru Soluție de bază de oxid de aluminiu gelatinos, amestecată uneori cu un colorant, folosită în pictură.
Suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile.
Lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. [Conform franceză laque, germană Lack, latină lacca < persoana lakk – culoare roșie < hind. lakh].
Suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile.
Lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. [Conform franceză laque, germană Lack, latină lacca < persoana lakk – culoare roșie < hind. lakh].
DN – dicționar de neologisme
7
Lac (lacuri), substantiv neutru – Apă stătătoare. – Aromână, meglenoromână lac, istroromână lǫc Latină lacus (Pușcariu 630; Candrea-dens., 937; Rew 4836; Dar), conform italiană, spaniolă, portugheză lago, provensală, franceză lac.
Din română pare să provină maghiară lak (Edelspacher 18). – Derivat lăcărie, substantiv feminin; lăcos, adjectiv; lacoviște, substantiv feminin, cu sufix -iște (după Skok, 71 și Dar, din bulgară, sârbă lokva „băltoacă”).
Din română pare să provină maghiară lak (Edelspacher 18). – Derivat lăcărie, substantiv feminin; lăcos, adjectiv; lacoviște, substantiv feminin, cu sufix -iște (după Skok, 71 și Dar, din bulgară, sârbă lokva „băltoacă”).
DER – dicționarul etimologic
8
Lac (lacuri), substantiv neutru – Vopsea, glazură, etc.
Franceză laque sau germană Lack. – Derivat lăcui, verb; lăcuitor, substantiv masculin; lachirui, verb (învechit, a da cu lac), din germană lakieren (Borcea 195).
Franceză laque sau germană Lack. – Derivat lăcui, verb; lăcuitor, substantiv masculin; lachirui, verb (învechit, a da cu lac), din germană lakieren (Borcea 195).
DER – dicționarul etimologic
9
Lac (apă stătătoare, soluție) substantiv neutru, plural lacuri
DOOM – dicționarul ortografic
10
Lac (piele) substantiv neutru, plural lacuri
DOOM – dicționarul ortografic