Lai
Definitie, sens si explicatie
1Lai substantiv neutru poezie medievala cu caracter liric sau narativ, cu versuri scurte, in general de opt silabe, si cu rima plata. (< franceza, limba engleza lai)
2Lai, laie, lai, adjectiv (Popular) Negru sau negru amestecat cu limba albaneza ♢ Expresie Ca e laie, ca-i balaie sau ba e laie, ba-i balaie = ba una, ba alta; asa si pe dincolo.
Ori laie, ori balaie = ori una, ori alta; alege! Nici laie, nici balaie = nici asa, nici asa. – Conform: limba albaneza l a j a.
Ori laie, ori balaie = ori una, ori alta; alege! Nici laie, nici balaie = nici asa, nici asa. – Conform: limba albaneza l a j a.
3Lai adjectiv negru. (Oaie, lana -.)
4Lai adjectiv m., f. laie; plural m. si feminin: lai
5Lai laie (lai) (mai ales despre lana oilor) Care este de culoare neagra sau neagra-cenusie; negru sau negru-cenusiu. ♢ Nici laie, nici balaie nici asa, nici asa. [Monosilabic] /conform limba albaneza laja
6Lai substantiv neutru (Literatura) Poezie medievala cu caracter liric sau narativ. [Pronume le, plural -uri. / < franceza, limba engleza lai < cuv. celtic].
7Lai (laie), adjectiv –
1. Sur, brumariu, gri. –
2. De culoare inchisa, negru. – Varianta lau.
Mr. laiu „negru”.
Origine necunoscuta.
Explicatiile incercate pina acum nu par suficiente.
A fost considerat ca provenind din limba albaneza ljaj „roscat, blond-auriu” (P. Papahagi, Jb., Xii, 103), care ar putea reprezenta limba latina flavus; dar, pe linga dificultatile fonetice si semantice, nu exista alt ex. de cuvint limba latina intrat in rom. prin intermediul limba albaneza Dupa Pascu, Beiträge, 35 si Pascu, I, 71 sta in locul lui *galai, din limba latina galla „gogoasa de ristic”.
Derivat, din limba greaca (veche) λάγειος „iepuras” (Diculescu, Elementele, 440), este foarte neverosimila.
Dupa Puscariu, Dacor., V, 547-50 si Dar, din limba latina labes, „pata”, explicatie putin probabila, deoarece in limba latina acest sens este secundar (labes apartine aceleiasi familii cu labor), si ca in rom. sensul de „negru” este secundar (lai este culoarea gri natural a anumitor tipuri de lina sau culoarea neagra amestecata cu alb sau carunt).
Anterior indoeurop., dupa Lahovary
332. Daca se tine cont de faptul ca acest cuvint se aplica numai la lina, si ca indica o culoare naturala, asa cum rezulta de la spalarea linii (conform franceza ecru, sp. crudo, care de asemeni a ajuns sa indice o culoare), ne-am putea gindi la verbul la „a spala”; dar der. nu este clara, si ramine neexplicata relatia obscura cu balai.
Conform: laun.
Din rom. provin limba neogreaca: λάίους (Murnu, Lehnw., 30), probabil limba albaneza ljaj (Tiktin; Dar), limba sarba: laja, slov. laja, lajka, ceh. lajka, rut. ljajistyi (Candrea, Elemente, 408).
1. Sur, brumariu, gri. –
2. De culoare inchisa, negru. – Varianta lau.
Mr. laiu „negru”.
Origine necunoscuta.
Explicatiile incercate pina acum nu par suficiente.
A fost considerat ca provenind din limba albaneza ljaj „roscat, blond-auriu” (P. Papahagi, Jb., Xii, 103), care ar putea reprezenta limba latina flavus; dar, pe linga dificultatile fonetice si semantice, nu exista alt ex. de cuvint limba latina intrat in rom. prin intermediul limba albaneza Dupa Pascu, Beiträge, 35 si Pascu, I, 71 sta in locul lui *galai, din limba latina galla „gogoasa de ristic”.
Derivat, din limba greaca (veche) λάγειος „iepuras” (Diculescu, Elementele, 440), este foarte neverosimila.
Dupa Puscariu, Dacor., V, 547-50 si Dar, din limba latina labes, „pata”, explicatie putin probabila, deoarece in limba latina acest sens este secundar (labes apartine aceleiasi familii cu labor), si ca in rom. sensul de „negru” este secundar (lai este culoarea gri natural a anumitor tipuri de lina sau culoarea neagra amestecata cu alb sau carunt).
Anterior indoeurop., dupa Lahovary
332. Daca se tine cont de faptul ca acest cuvint se aplica numai la lina, si ca indica o culoare naturala, asa cum rezulta de la spalarea linii (conform franceza ecru, sp. crudo, care de asemeni a ajuns sa indice o culoare), ne-am putea gindi la verbul la „a spala”; dar der. nu este clara, si ramine neexplicata relatia obscura cu balai.
Conform: laun.
Din rom. provin limba neogreaca: λάίους (Murnu, Lehnw., 30), probabil limba albaneza ljaj (Tiktin; Dar), limba sarba: laja, slov. laja, lajka, ceh. lajka, rut. ljajistyi (Candrea, Elemente, 408).