Laic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Laic, -ă adjectiv, substantiv masculin f.
1. (cel) care nu face parte din randul clerului; lumesc; mirean.
2. (figurativ) (om) care nu este initiat intr-un anumit domeniu. (< franceza laïque, limba latina laicus, limba greaca (veche) laikos)
1. (cel) care nu face parte din randul clerului; lumesc; mirean.
2. (figurativ) (om) care nu este initiat intr-un anumit domeniu. (< franceza laïque, limba latina laicus, limba greaca (veche) laikos)
2Laic, -ă, laici, -e, adjectiv (Adesea substantivat) Care este din afara religiei si a tagmei bisericesti, specific acestui domeniu; mirenesc, lumesc. ♦ Figurativ (Familiar) Care nu cunoaste, nu este initiat intr-un anumit domeniu. [Pronuntat: la-ic] – Din franceza Laïque, limba latina Laicus.
3Laic antonim: bisericesc, cleric, religios
4Laic s., adjectiv
1. substantiv verifica cuvantul: mirean.
2. adjectiv lumesc, mirean, mirenesc, pamantean, profan, (rar) secular, (invechit si popular) pamantesc, (invechit) politicesc, temporal. (Treburi bisericesti si treburi -.)
1. substantiv verifica cuvantul: mirean.
2. adjectiv lumesc, mirean, mirenesc, pamantean, profan, (rar) secular, (invechit si popular) pamantesc, (invechit) politicesc, temporal. (Treburi bisericesti si treburi -.)
5Laic adjectiv m., plural laici; f. singular laica, plural laice
6Laic -ca (-ci, -ce) si substantival Care nu tine de biserica; care este independent fata de confesiunile religioase; mirean; lumesc. Învatamant -. /<fr. laïque, limba latina laicus
7Laic, -ă adjectiv (Adesea s.) Nebisericesc, lumesc; mirean. [Pronume la-ic. / conform franceza laïque, limba italiana laico, limba latina laicus].