Lecție
Definitie, sens si explicatie
1Lécție substantiv feminin
1. forma de baza a organizarii muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunostinte intr-o unitate de timp; ora de scoala consacrata unei anumite discipline. o a da (sau a lua) - tii = a (se) medita (2) in particular. ♢ tema, ceea ce elevul are de invatat la o materie intr-o zi.
2. (figurativ) invatatura morala, experienta (culeasa in urma unei intamplari etcetera).
3. dojana, mustrare. (< limba germana Lektion, limba latina lectio)
1. forma de baza a organizarii muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunostinte intr-o unitate de timp; ora de scoala consacrata unei anumite discipline. o a da (sau a lua) - tii = a (se) medita (2) in particular. ♢ tema, ceea ce elevul are de invatat la o materie intr-o zi.
2. (figurativ) invatatura morala, experienta (culeasa in urma unei intamplari etcetera).
3. dojana, mustrare. (< limba germana Lektion, limba latina lectio)
2Lécție, lectii, substantiv feminin
1. Forma de baza a organizarii activitatii instructiv-educative din scoala, desfasurata cu o clasa de elevi, intr-un timp determinat, sub conducerea unui invatator sau a unui profesor in conformitate cu programa de invatamant; ora scolara consacrata unui obiect de studiu. ♢ Expresie A da lectii = a medita (elevii) in particular.
A lua lectii = a studia o disciplina cu ajutorul unui profesor, in afara unei institutii de invatamant.
A iesi (sau a scoate) la lectie = a iesi sau a fi chemat in fata invatatorului sau a profesorului pentru a fi ascultat.
2. Ceea ce este obligat sa invete si sa scrie un scolar (acasa) la recomandarea invatatorului sau a profesorului. ♢ Expresie A spune lectia = a expune in fata invatatorului sau a profesorului cunostintele insusite.
A-si face lectiile = a-si pregati temele scolare cuvenite.
3. (În forma lectiune) Forma sub care se prezinta un text, in diferitele lui manuscrise sau editii, datorita modului in care a fost citit si interpretat de un copist sau de un editor; citire comparativa a unui text in scopul de a-i stabili versiunea autentica.
4. Sfat, povata, regula de conduita care se recomanda cuiva pe un ton dojenitor; prin extensiune mustrare, dojana.
5. Învatatura folositoare trasa de cineva in urma unei intamplari neplacute. [Varianta: Lectiune substantiv feminin] – Din limba germana Lektion, limba latina Lectio, -onis.
1. Forma de baza a organizarii activitatii instructiv-educative din scoala, desfasurata cu o clasa de elevi, intr-un timp determinat, sub conducerea unui invatator sau a unui profesor in conformitate cu programa de invatamant; ora scolara consacrata unui obiect de studiu. ♢ Expresie A da lectii = a medita (elevii) in particular.
A lua lectii = a studia o disciplina cu ajutorul unui profesor, in afara unei institutii de invatamant.
A iesi (sau a scoate) la lectie = a iesi sau a fi chemat in fata invatatorului sau a profesorului pentru a fi ascultat.
2. Ceea ce este obligat sa invete si sa scrie un scolar (acasa) la recomandarea invatatorului sau a profesorului. ♢ Expresie A spune lectia = a expune in fata invatatorului sau a profesorului cunostintele insusite.
A-si face lectiile = a-si pregati temele scolare cuvenite.
3. (În forma lectiune) Forma sub care se prezinta un text, in diferitele lui manuscrise sau editii, datorita modului in care a fost citit si interpretat de un copist sau de un editor; citire comparativa a unui text in scopul de a-i stabili versiunea autentica.
4. Sfat, povata, regula de conduita care se recomanda cuiva pe un ton dojenitor; prin extensiune mustrare, dojana.
5. Învatatura folositoare trasa de cineva in urma unei intamplari neplacute. [Varianta: Lectiune substantiv feminin] – Din limba germana Lektion, limba latina Lectio, -onis.
3Lécție substantiv verifica cuvantul: concluzie, invatamant, invatatura, pilda.
4Lécție substantiv
1. verifica cuvantul: tema.
2. verifica cuvantul: meditatie.
3. verifica cuvantul: ora.
1. verifica cuvantul: tema.
2. verifica cuvantul: meditatie.
3. verifica cuvantul: ora.
5Lectie (ped.) substantiv feminin (silabe -ti-e), art. lectia (silabe -ti-a), g.-d. art. lectiei; plural lectii, art. lectiile (silabe -ti-i)
6Lécție -i f. 1) Forma de baza a activitatii instructiv-educative din scoala, prin care se transmit elevilor anumite cunostinte intr-o unitate de timp. - de chimie. - de muzica. ♢ A da -i a pregati elevi in particular; a medita. 2) Tema indicata elevilor de catre profesor pentru a fi pregatita acasa. ♢ A-si face -ile a-si pregati temele date pentru ziua urmatoare. 3) Dezaprobare verbala adresata cuiva in semn de nemultumire; repros; imputare; mustrare; dojana. 4) figurat Învatatura capatata de pe urma unei intamplari. [G.-d. Lectiei; Sil. -ti-e] / <germ.
Lektion, limba latina lectio, -onis
Lektion, limba latina lectio, -onis
7Lécție substantiv feminin
1. Forma de baza a organizarii muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunostinte intr-o unitate de timp; ora de scoala consacrata unei anumite discipline. ♢ A da (sau a lua) lectii = a (se) medita (2) in particular. ♦ Tema, ceea ce elevul are de invatat la o materie intr-o zi.
2. (Figurat) Învatatura morala, experienta (culeasa in urma unei intamplari etcetera).
3. Dojana, mustrare. [Genitiv -iei, varianta lectiune substantiv feminin / < limba latina lectio, conform limba italiana lezione, limba germana Lektion].
1. Forma de baza a organizarii muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunostinte intr-o unitate de timp; ora de scoala consacrata unei anumite discipline. ♢ A da (sau a lua) lectii = a (se) medita (2) in particular. ♦ Tema, ceea ce elevul are de invatat la o materie intr-o zi.
2. (Figurat) Învatatura morala, experienta (culeasa in urma unei intamplari etcetera).
3. Dojana, mustrare. [Genitiv -iei, varianta lectiune substantiv feminin / < limba latina lectio, conform limba italiana lezione, limba germana Lektion].
8Lectie (-ii), substantiv feminin – Ora de invatamint; tema. – Varianta lectiune.
Limba Latina lectionem, cu pronume din limba germana Lektion (secolul Xix), conform pol. lekcja, limba rusa lekcija. – Conform: lector, substantiv masculin, din franceza lecteur; lectura, substantiv feminin, din franceza lecture.
Limba Latina lectionem, cu pronume din limba germana Lektion (secolul Xix), conform pol. lekcja, limba rusa lekcija. – Conform: lector, substantiv masculin, din franceza lecteur; lectura, substantiv feminin, din franceza lecture.