Legiune
Definitie, sens si explicatie
1Legiune substantiv feminin
1. unitate de baza a armatei romane cu un efectiv intre 4200 si 6000 de oameni, in cohorte, manipule si centurii.
2. nume ale unor formatii militare neregulate din diferite epoci. o La de onoare = unul dintre cele mai inalte ordine, in Franta, care se acorda pentru merite militare si civile; L- straina = (in Franta si Spania) corp de armata din mercenari, cu garnizoana in colonii, destinat asigurarii autoritatii statului si administratiei colonialiste.
3. (figurativ) multime organizata; ceata. (< franceza legion, limba latina legio)
1. unitate de baza a armatei romane cu un efectiv intre 4200 si 6000 de oameni, in cohorte, manipule si centurii.
2. nume ale unor formatii militare neregulate din diferite epoci. o La de onoare = unul dintre cele mai inalte ordine, in Franta, care se acorda pentru merite militare si civile; L- straina = (in Franta si Spania) corp de armata din mercenari, cu garnizoana in colonii, destinat asigurarii autoritatii statului si administratiei colonialiste.
3. (figurativ) multime organizata; ceata. (< franceza legion, limba latina legio)
2Legiune, legiuni, substantiv feminin
1. Mare unitate militara romana; p. gener. denumire data unor formatii militare sau paramilitare din diferite epoci. ♢ Legiune straina = (in Franta si in Spania) formatie militara, compusa in cea mai mare parte din mercenari, cu garnizoana in colonii.
2. Figurativ Multime; ceata, gloata. [Pronuntat: -gi-u-. – Varianta: (invechit) Legioana substantiv feminin] – Din franceza Legion, limba latina Legio, -onis.
1. Mare unitate militara romana; p. gener. denumire data unor formatii militare sau paramilitare din diferite epoci. ♢ Legiune straina = (in Franta si in Spania) formatie militara, compusa in cea mai mare parte din mercenari, cu garnizoana in colonii.
2. Figurativ Multime; ceata, gloata. [Pronuntat: -gi-u-. – Varianta: (invechit) Legioana substantiv feminin] – Din franceza Legion, limba latina Legio, -onis.
3Legiune substantiv (Ist., Mil.) (invechit) polc. (- romana.)
4Legiune substantiv feminin (silabe -gi-u-), g.-d. art. legiunii; plural legiuni
5Legiune -i f. (la vechii romani) Unitate militara de baza constand din aproximativ 4000-6000 de oameni. [Silabe -gi-u-] /<lat. legio, -onis, limba neogreaca: legheon, franceza legion
6Legiune substantiv feminin
1. Unitate militara romana compusa din aproximativ 6000 de oameni (infanteristi si cavaleristi).
2. Nume al unor formatii militare neregulate din diferite epoci. ♢ Legiunea de onoare = unul dintre cele mai inalte ordine, in Franta, care se acorda pentru distinctii militare si civile; legiunea straina = (in Franta si in Spania) corp de trupa format din mercenari, cu garnizoana in colonii si care era destinat asigurarii autoritatii statului si administratiei colonialiste.
3. (Figurat) Multime mare, organizata; ceata. [Varianta leghion substantiv neutru, leghiune substantiv feminin / conform franceza legion, limba italiana legione, limba latina legio].
1. Unitate militara romana compusa din aproximativ 6000 de oameni (infanteristi si cavaleristi).
2. Nume al unor formatii militare neregulate din diferite epoci. ♢ Legiunea de onoare = unul dintre cele mai inalte ordine, in Franta, care se acorda pentru distinctii militare si civile; legiunea straina = (in Franta si in Spania) corp de trupa format din mercenari, cu garnizoana in colonii si care era destinat asigurarii autoritatii statului si administratiei colonialiste.
3. (Figurat) Multime mare, organizata; ceata. [Varianta leghion substantiv neutru, leghiune substantiv feminin / conform franceza legion, limba italiana legione, limba latina legio].