Definitie Linge - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Linge, ling, verb III.
Tranzitiv
1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a sterge sau a netezi cu limba ceva.
2. A atinge cu limba (in mod repetat) ceva de mancare, a lua cu limba mancarea. ♢ Expresie A-si linge degetele (sau buzele) ori (refl.) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua si ultimele resturi dupa ce a mancat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzatii de placere etcetera). ♢ Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) substantiv masculin = (familiar) om care traieste pe socoteala altora; parazit, om de nimic.
3. (Familiar) A lingusi cu slugarnicie. – Limba Latina Lingere.

Varianta definitie 2: Linge verb verifica cuvantul: flata, lingusi, maguli.

Varianta definitie 3: Linge verb (figurativ) a se pieptana. (Pisicile se -.)

Varianta definitie 4: Linge verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural ling, imperfect 3 singular lingea, perf. substantiv 1 singular linsei, 1 plural linseram; part. lins

Varianta definitie 5: A linge ling tranzitiv 1) (mai ales despre animale) A netezi cu limba (in semn de afectiune). 2) (mancare) A lua cate putin cu limba, atingand in mod repetat. ♢ A-si - degetele a incerca o placere deosebita mancand ceva gustos. 3) fig. familiar A lingusi in mod injositor. ♢ Linge-blide om care traieste pe socoteala altora; trantor; parazit. /<lat. lingere

Varianta definitie 6: Linge (ling, lins), verb –
1. A atinge cu limba. –
2. A linchi. –
3. A maguli, a peria, a adula. – Mr. (a)lingu, (a)limsu, (a)lindzire, megl. ling, istr. ling, lins, linje.
Limba Latina lĭngĕre (Puscariu 978; Candrea-Dens., 999; REW 5066; Pascu, I, 32), conform verifica cuvantul: limba italiana lingere (friul. lenzi, sicil. lingiri, sard. linghere, conform Battisti, III, 2238).
Derivat lingau, substantiv masculin (linge-blide; parazit); linge-talere, substantiv masculin (lipitoare, parazit); lingai, verb (Trans., a lingusi); lingaret, adjectiv (lacom, hulpav); lingari, verb (a fi parazit, a minca pe spinarea altuia; a pacali, a lingusi); lingaritura, substantiv feminin (invechit, lingusitura, magulitura); lingusi, verb (a peria, a insela, a adula), cu sufix expresiv -si; linguseala, substantiv feminin (lingusire, adulatie, josnicie); lingusitor, adjectiv (mincinos, care linguseste); prelinge, verb (a linge; a se scurge, a curge un lichid care scapa dintr-un recipient poros sau spart, reflexiv, a aluneca), cu pref. pre-.